Privatizarea RomaniaFilm, stopata de Parlament

Salile de cinematograf nu se vor vinde deocamdata

# Anuntata cu surle si trambite de actualii sefi ai culturii romanesti, privatizarea cinematografelor si a gradinilor de vara, vazuta ca o bula de oxigen pentru acest domeniu, se afla mai nou intr-un adevarat impas * Parlamentul a adus mai multe amendamente Ordonantei de Urgenta 39 din 2005, iar acestea fac imposibila punerea in aplicare a strategiei ministeriale * Directorul filialei Constanta a RomaniaFilm, Dumitru Vlaescu, ne-a declarat ca ideea privatizarii cinematografelor nu este noua, cel putin la nivelul judetului nostru

Dupa o perioada infloritoare, cinematografele romanesti au devenit mai putin profitabile din cauza exploziei mediatice si a ofertei generoase de filme pe care au inceput sa o ofere, dupa evenimentele din 1989, televiziunile autohtone. Din aceste cauze, majoritatea salilor au fost inchise sau inchiriate pentru spatii comerciale, baruri si discoteci. Cel mai curios lucru este ca salile care aduceau profiturile cele mai mari au fost inchiriate pe sume ridicole si inchise de catre cei care le-au preluat pentru renovare. Reconstructia si reamenajarea dureaza foarte mult timp in aceste cazuri. Dupa aparitia, in decembrie 2002, a Legii cinematografiei, salile de cinema si gradinile au trecut de la Regia Autonoma a Distributiei si Exploatarii Filmelor (RADEF) RomaniaFilm in grija Centrului National al Cinematografiei (CNC). Astfel, in luna februarie a anului 2004, CNC a organizat o licitatie pentru inchirierea a 71 de cinematografe din toata tara. Dintre acestea, 14 se aflau in judetul Constanta, patru dintre ele fiind chiar in oras. Cinematografele constantene scoase la licitatie la acea data erau Republica, Dacia, Studio (fostul Popular) si Gradina de Vara Tomis. Prin HG nr.1478 din septembrie 2004 s-a decis ca cinematografele sa se intoarca in administrarea RADEF, dar cu chiriasi cu tot.Salile constantene, "victimele" licitatiei Dupa ce au fost inchiriate, numai doua dintre cinematografele din Constanta si-au pastrat obiectul de activitate initial. Este adevarat, o buna bucata de timp si la cinema Dacia, devenit discoteca No Problem, s-au rulat filme, insa, activitatea de proiectie cinematografica s-a dovedit a fi neprofitabila si neadecvata formatului de club de care l-a capatat sala. Republica a devenit in acest rastimp o ruina, iar cei care au inchiriat sala au dat vina pe lucrarile de reparatii. Se pare ca, totusi, cei de la RADEF au facut toate demersurile necesare pentru a se recupera acest cinematograf si de a fi folosit in scopuri culturale. Totusi, exista posibilitatea ca cei care au inchiriat salile sa poata ramane cu ele, in urma unui proces de privatizare care era in planul celor de la Ministerul Culturii si Cultelor. Anuntata cu surle si trambite de actualii sefi ai culturii romanesti, privatizarea cinematografelor si a gradinilor de vara, vazuta ca o bula de oxigen pentru acest domeniu, se afla mai nou intr-un adevarat impas. Parlamentul a adus mai multe amendamente Ordonantei de Urgenta 39 din 2005, iar acestea fac imposibila punerea in aplicare a strategiei ministeriale. Privatizarea, care a fost intarziata chiar daca pretul platit a fost degradarea salilor inchiriate, dar si folosirea lor, de catre cei care au castigat licitatia, in alte scopuri decat cele prevazute in contracte. De asemenea, privatizarea gandita de actuala guvernare presupunea vanzarea salilor celor care le-au inchiriat in conditiile legii, prin negociere directa, plecand de la un pret stabilit prin evaluare de catre un expert autorizat. Salile si gradinile de spectacol cinematografic care nu sunt inchise urmau sa fie vandute la licitatie publica cu strigare. Tot la licitatie publica cu strigare urmau sa fie vandute si salile si gradinile de spectacol cinematografic inchiriate, dar ale caror contracte nu au fost respectate de utilizatori. Dupa parcurgerea acestor etape, RomaniaFilm, transformata in societate comerciala, se privatiza in intregime, fie prin aport de capital, fie prin Bursa, prin intermediul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului. Modificarile aduse legii vor impiedica transformarea RADEF in societate comerciala pe actiuni, dar si privatizarea regiei. Tot ca urmare a modificarii ordonantei, chiriasii salilor de cinema din reteaua regiei de film care si-au indeplinit obligatiile contractuale nu mai pot, deocamdata, sa cumpere cinematografele pe care le administreaza, asa cum voia initial Ministerul Culturii.Idee veche aplicata cu intarziereDirectorul filialei Constanta a RomaniaFilm, Dumitru Vlaescu, ne-a declarat ca ideea privatizarii cinematografelor nu este noua, cel putin la nivelul judetului nostru. "Pana in 1989, cinematografia era organizata in Intreprinderi Cinematografice Judetene, subordonate Consiliului Judetean prin fostul Comitet de Cultura", ne-a spus Vlaescu. Putin timp dupa evenimentele din 1989 s-a pastrat aceasta structura, insa ICJ-urile erau subordonate metodologic Centralei RomaniaFilm. In perioada imediat urmatoare Revolutiei, Intreprinderile Cinematografice Judetene au avut posibilitatea sa opteze intre a se transforma in societati comerciale sau in regii autonome. La nivel central, s-a incercat convingerea conducerilor tuturor celor 41 de filiale din tara ca sa opteze pentru transformarea in regie autonoma. In acea perioada, Vlaescu a cerut transformarea ICJ-ului constantean in societate comerciala, idee la care au aderat si filialele din Bucuresti si Arges. La acea data, ideea nu a fost vazuta cu ochi buni, insa, cei de la conducerea culturii au revenit la sentimente mai bune acum, cand majoritatea salilor constantene nu sunt profitabile. Daca privatizarea s-ar produce in acest moment, evaluarile vor scoate la iveala sali de cinema la preturi mult mai mici decat cele pe care le-ar fi avut intr-o perioada glorioasa a cinematografiei.