Traian Băsescu Cineva trebuie să-şi asume responsabilitatea juridică pentru puciul eşuat anul trecut

 
Șeful statului a declarat, într-o emisiune la Digi 24, că cineva trebuie să îşi asume responsabilitatea juridică şi să plătească în faţa legii pentru suspendarea și referendumul de demitere a președintelui de anul trecut, pe care le-a catalogat drept "o lovitură de stat care nu s-a putut finaliza".
 
Pactul de coabitare are teme precise, ceea ce nu ne opreşte să ne exprimăm punctele de vedere. Anul trecut, pe vremea asta ne aflam într-un plin proces al unui puci parlamentar, lovitură de stat care nu s-a putut finaliza, dar cea mai mare parte a instituţiilor au fost afectate. Responsabilitatea politică nu s-a măsurat dar cineva trebuie să îşi asume responsabilitatea juridică pentru că România plăteşte şi acum acel moment. Atfel, va exista ideea politicienii nu plătesc nici când prin acţiunea lor fac rău ţării, îşi discreditează ţara. Corect ar fi ca cineva să plătească în faţa legii", a susţinut preşedintele.
Băsescu a adăugat că au fost încălcate şi regulile democraţiei atunci când s-a încercat demiterea sa doar pentru că a devenit impopular ca urmare a reformei economice pe care a susţinut-o.
"O guvernare trece prin tot felul de momente. Cele de criză măsoară oamenii politici dacă au capacitatea să-şi treacă ţara prin criză. România a avut şansa să aibă un grup de oameni politici care şi-au asumat, împotriva voinţei populaţiei, au trecut ţara pe malul celălalt al crizei, au reabilitat ţara macroeconomic. Nu poţi să ai pretenţia ca un preşedinte să rămână la 50 la sută plus unu mai ales în situaţii de acest gen şi nimeni nu va accepta ca un preşedinte impopular, care şi-a făcut treaba, să spui în democraţie, că a devenit impopular, hai să-l schimbăm, să punem unul de-al nostru. Un preşedinte poate fi schimbat doar pentru înaltă trădare", a declarat preşedintele Traian Băsescu.
În acelaşi context, preşedintele României a vorbit şi despre datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică şi despre cine stabileşte numărul de alegători.
"Avem în lege trecut că electoratul este stabilit de Evidenţa Populaţiei. Recensământul, aşa cum a declarat şi preşedintele Institutului Naţional de Statistică face o poză a situaţiei românilor aflaţi acasă. Nu s-a dus nimeni în Italia, Spania sau în altă parte să îi recenzeze. Avem 3,5 milioane de români în străinătate dar INS a avut certitudinea doar pentru 750.000, iar afară nu prea sunt copii. Avem o problemă, e clar. Avem legea, Constituţia care spune că alegerile se fac după Evidenţa Populaţiei ca în toate statele Uniunii Europene, nu după recensământ. Legile electorale le actualizează primăriile, ele radiază decesele, pierderile de cetăţeni sau naşterile. Deci primăriile actualizează listele electorale", a declarat Traian Băsescu.
Preşedintele României a apreciat că există peste 18 milioane de români cu drept de vot, incluzându-i şi pe cei aflaţi în străinătate.
"Oricât s-ar verifica listele, suntem peste 18 milioane de electori cu tot cu cei din străinătate. Abia anul acesta a fost primul an când a început să scadă numărul de electori. Ştiam că scade natalitatea dar în listele electorale numărul creştea. Au fost decreţeii care imediat după Revoluţie au crescut natural, au ajuns la 18 ani şi în 2009, 2010, 2011. De anul acesta, lista a început să scadă cu câteva sute de mii. Nu e totuna recensământul cu corpul electoral", a apreciat preşedintele Traian Băsescu.
Întrebat despre implicaţiile pe care referendumul de demiterea le-a avut asupra sa, Traian Băsescu a spus că "s-a mai adăugat ceva" la experienţa sa de om politic.

sursa: evz.ro