Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
19:57 23 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Riseproject.ro Banii familiei Iohannis. Rentele nedeclarate (video)

ro

24 Aug, 2015 15:12 958 Marime text
 
RISE Project a descoperit o diferență de 115.000 de euro între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat în declarațiile de avere, în perioada 2005-2008, și sumele prezente în contractele pe care le-a semnat pentru închirierea proprietăților sale imobiliare.

Deși Agenția Națională de Integritate l-a anchetat pe Klaus Iohannis în trei cazuri – referitor la eventualele poziții de incompatibilitate sau la posibilele conflictele de interese în care acesta s-ar fi găsit, în perioada în care era primar al Sibiului – ANI nu a finalizat vreodată o anchetă care să aibă ca subiect averea actualului șef al statului.

Președintele României nu a dorit să discute cu RISE Project, în cursul acestei documentări, și nici nu a răspuns la întrebările pe care RISE i le-a transmis prin intermediul biroului de presă al Administrației Prezidențiale.

O cotă de aproximativ 80 la sută din banii de care familia Iohannis dispune în viața de zi cu zi are ca sursă închirierea unor imobile situate în Sibiu. Restul, de până la 20 la sută, provine din salarii.

În prezent, Klaus Iohannis declară că el și soția sa obțin venituri anuale din chirii în valoare de 228.132 lei (aproximativ 50.500 de euro).

Această sumă se regăsește în declarația de avere pe care Iohannis a depus-o, la începutul lui 2015, la secretariatul Administrației Prezidențiale.

Aceeași sumă, fără măcar o abatere de 1 leu, a fost consemnată, monoton, în toate declarațiile de avere pe care Iohannis le-a depus la Primăria Sibiu în perioada 2010 – 2014.

Diferență de 115.000 de euro

Înainte de 2010, actualul președinte al României a declarat venituri din chirii mult mai mici.

RISE Project a obținut, în copie, câteva contracte de chirie semnate între Klaus Iohannis și firme care și-au deschis puncte de lucru în imobile deținute de acesta.

Contractele au fost obținute de la Registrul Comerțului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcționează legal în imobilele lui Klaus Iohannis.

Datele financiare cuprinse în aceste contracte, puse în oglindă cu informațiile prezente în declarațiile de avere ale lui Klaus Iohannis, relevă faptul că actualul președinte al României ar fi putut încasa, ani la rând, sume mai mari decât cele pe care le-a făcut publice.

În perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obținute de RISE, diferența dintre sumele din contracte și cele menționate de Iohannis în declarațiile de avere este, în total, de 115.000 de euro.

Astfel, din contracte reiese că, în perioada invocată, Iohannis a încasat chirii în valoare de 150.000 de euro.

În același timp, în declarațiile de avere, acesta a consemnat venituri totale din chirii de doar 35.000 de euro.

Contractul încheiat cu Raiffeisen Bank SA

Primul dintre aceste contracte de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen.

Prin acest contract, soții Iohannis și Ioan Baștea – proprietari în cote egale ai unui spațiu comercial situat în centrul Sibiului (Strada Nicolae Bălcescu nr. 29) – luau în chirie, pentru cinci ani, o agenție a băncii Raiffeisen, contra unui preț de 20.000 de USD/an.

În ultima zi lucrătoare a lui 2006, 29 decembrie, contractul a fost reînnoit, printr-un act adițional, fiind prelungit cu zece ani.

Cu această ocazie, Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.

O jumătate din bani, 90.000 de euro – 302.000 lei, la cursul valutar din ianuarie 2007, ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis și soției sale.

Această sumă ar fi trebuit să se regăsească în declarația de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008.

(Sau – în cazul în care banii din viramentul efectuat de Raiffeisen au ajuns în aceeași zi în care a fost semnat contractul, adică în ultima zi lucrătoare a lui 2006 – în declarația de avere completată în 2007.)

Nu s-a regăsit. În locul ei, Iohannis a consemnat o sumă de aproape douăzeci de ori mai mică: 16.278 de lei.

De altfel, aceeași sumă, de 16.278 de lei – nici 1 leu mai puțin, nici 1 leu mai mult – s-a regăsit, monoton, și în declarațiile de avere ale anilor 2005 și 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de USD pe an (28.800 de lei, în 2005 și 29.800 de lei, în 2006).

Raiffeisen: „Plățile se fac în acord cu contractul”

Contactată de RISE Project, pentru a-i fi prezentate inadvertențele descrise mai sus, Raiffeisen Bank, compania luată în chirie de Iohannis în spațiul comercial de pe Strada Nicolae Bălcescu, a spus că efectuează întotdeauna plata chiriei în acord cu datele financiare menționate în contract.
Comentariul Raiffeisen Bank referitor la discrepanțele dintre datele din contract și datele din declarațiile de avere ale lui Klaus Iohannis a fost următorul:

„Agenția din Sibiu își desfășoară activitatea în spațiul din Strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din anul 2002 (n.red. – contractul a fost încheiat în noiembrie 2001, dar a intrat în vigoare de la 1 februarie 2002), pe baza unui contract de închiriere care a fost actualizat periodic – atât sub aspectul rediscutării prețului, cât și în privința altor clauze.

Nu putem comenta informațiile privind chiria datorată de bancă proprietarului imobilului, fiind parte dintr-un contract comercial, în care confidențialitatea trebuie păstrată. În toate situațiile însă, banca face plățile în suma și cu frecvența prevăzute în contractele în vigoare in acel moment. (…) Apreciem că prețul chiriei pentru acest spațiu a evoluat în linie cu piața”.

Pentru a verifica prețul pieței pentru închirierea unui astfel de spațiu comercial, RISE a încercat să intre în posesia unui contract de chirie asemănător, încheiat între părți diferite.

Astfel, a obținut, tot de la Registrul Comerțului, contractul de chirie în baza căruia, pe aceeași stradă, la o distanță de doar câteva case, Banca Română de Dezvoltare și-a deschis un punct de lucru.

Potrivit acestui contract, în martie 2004, BRD le plătea proprietarilor o chirie de 22 de euro/mp/lună.

La data aceea, în 2004, Baștea și Iohannis primeau de la Raiffeisen  echivalentul a 11 USD/mp/lună. Doi ani mai târziu, în noiembrie 2006, moneda de referință a contractului a devenit euro (în loc de USD), iar chiria a urcat la 33 de euro/mp/lună.

Al doilea contract, încheiat cu firma Netex Production

Interesant este că diferențe contrastante între veniturile menționate în declarația de avere a lui Iohannis și cifrele consemnate în contractele de chirie apar și în cazul cedării folosinței unui alt imobil, nu doar a celui în care funcționează agenția băncii Raiffeisen.

Este vorba de un apartament cu șase camere, pe care șeful statului îl deține împreună cu soția sa, pe Strada Someșului din Sibiu.

Astfel, pe 25 iunie 2003, Klaus și Carmen Iohannis au închiriat acest apartament firmei Netex Production, o societate comercială cu sediul în Timișoara.

RISE Project a obținut atât acest contract, cât și două dintre actele lui adiționale, din 2005 și 2006 – prin care chiria a fost majorată.

Din acest contract, reiese că primarul Sibiului și soția sa au încasat de la Netex Production următoarele sume de bani: 38.880 de lei (9.600 de euro, în 2004), 38.533 de lei (10.650 de euro, în 2005) și 42.600 de lei (12.100 de euro, în 2006).

În declarația de avere, primarul Sibiului a menționat, în toți acești ani, în mod uniform, o singură sumă – de două ori mai mică decât cea din contractul de chirie: 19.424 lei.

Contactați de RISE Project, patronii companiei Netex Production nu au dorit să facă vreun comentariu pe sema discrepanțelor evidențiate mai sus.

ANI: „Anchetarea averii lui Iohannis a fost sistată”

RISE Project a adresat Agenției Naționale de Integritate (ANI) o scrisoare prin care a întrebat dacă, în cursul anchetelor referitoare la activitatea lui Klaus Iohannis, desfășurate în ultima perioadă, a verificat și veniturile pe care acesta le obține din chirii.

ANI a comunicat faptul că are în curs o anchetă referitoare la  „evaluarea averii” lui Klaus Iohannis, începută în 2010. Această anchetă a fost sistată, însă, în noiembrie 2014, când Curtea Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale.

Potrivit legii controlului averii demnitarilor, 115/1996, averea președintelui României poate fi cercetată numai după ce acesta își încetează mandatul.

În timpul mandatului, o astfel de cercetare poate fi făcută numai la solicitarea, prin vot, a plenului reunit al celor două Camere ale Parlementului.

Declarațiile de avere ale lui Iohannis, alte observații

Declarațiile de avere ale lui Klaus Iohannis, atât cele din perioada 2005-2008, cât și cele ulterioare, conțin și alte neconcordanțe sau date care, prin extrapolarea unor informații cunoscute, pot fi puse sub semnul întrebării. Trei exemple:

– În perioadele 2004-2007 și 2010 – 2014, Iohannis a declarat venituri din chirii de un nivel constant, exprimate în lei.

Potrivit informațiilor din declarațiile de avere, an de an, din 2004 până în 2007, el și soția lui ar fi câștigat, din chirii, în total, suma fixă de 35.698 de lei.
În cealaltă perioadă invocată, 2010 – 2014, cei doi ar fi câștigat, împreună, anual, suma fixă de 228.132 de lei.

Or, toate contractele de chirie încheiate de Klaus Iohannis, pe care RISE Project le-a obținut de la Registrul Comerțului, aveau prețurile exprimate în euro sau în USD. Cum prețul valutei fluctuează continuu, chiriile încasate, în lei, de Iohannis ar fi trebuit, de asemenea, să varieze.

– În scrisoarea de răspuns pe care Raiffeisen Bank a trimis-o RISE Project – scrisoare citată mai sus – banca a făcut referire la faptul că, în 2012, valoarea contractului de chirie pe care îl are cu Iohannis a scăzut.

Raiffeisen nu a spus nici care era nivelul anterior acestei scăderi, nici care este nivelul la care chiria a ajuns după scădere. (De altfel, contractul încheiat în 2001 și prelungit în 2006 cu Raiffeisen prevedea o marjă de 20 la sută în interiorul căreia prețul ar fi putut oscila.)

Important este că deși Raiffeisen susține că prețul chiriei pe care a virat-o proprietarilor acestui spațiu comercial a scăzut, în declarațiile de avere ale lui Iohannis acestă scădere nu este reflectată. Veniturile din chirii pe care șeful statului le declară pentru perioada 2010 – 2014 sunt liniare, înghețate la nivelul de 228.132 lei.

– În privința spațiului comercial închiriat băncii Raiffeisen (Strada Bălcescu nr. 29), Iohannis a consemnat, în declarațiile de avere depuse începând cu 2010, că el și soția sa l-ar deține în totalitate, nu doar pe jumătate, ca în anii anteriori.

Un extras de carte funciară obținut anul acesta de RISE Project arată că soții Iohannis sunt, și azi, proprietari doar ai unei jumătăți din acest imobil.

Mai mult decât atât, un certificat de moștenitor din 2012, prin care cealaltă jumătate de imobil a fost transferată între membrii celeilalte familii coproprietare, atestă, de asemenea, că soții Iohannis sunt, în continuare, deținătorii doar ai unei cote de 50 la sută din acest imobil.

Nota bene: în declarațiile de avere, Klaus Iohannis afirmă că acest spațiu comercial este „apartament”.

Acest spațiu comercial – de pe urma căruia provine cea mai mare parte a veniturilor familiei prezidențiale – a ajuns în coproprietatea lui Klaus Iohannis la capătul unei acțiuni de retrocedare întemeiate pe acte false.


Text preluat de pe riseproject.ro




Sursa: riseproject.ro

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii