Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:36 22 07 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#RespectTeatru #CiteşteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Vasile Cojocaru. „Când lebede cu zborul jos / Stârnesc în treacăt legende“ (galerie foto)

ro

28 Jun, 2018 00:00 759 Marime text
„S-a scurs mai bine de un sfert de veac de când, proaspăt absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică «I.L. Caragiale» din Bucureşti, reveneam, după o absenţă de patru ani, în Constanţa, repartizat prin repartiţie guvernamentală la
«Teatrul de Dramă şi Comedie», aşa cum se numea Teatrul «Ovidiu» la acea vreme. Perioada studenţiei a fost frumoasă, dar dorul de casă şi de mare mă făcea să nu-mi pară prea rău după capitală.
 

 
Studioul Casandra al institutului, teatrele şi cinematografele bucureştene însemnaseră mult pentru mine, pentru devenirea mea, dar doream din tot sufletul să fac teatru aici, şi nu în altă parte. Şi cred că am reuşit câte ceva. Din păcate, din minunatul colectiv, care m-a primit cu căldură atunci, au mai rămas doar câteva nume. Nedrept de mulţi au plecat prea devreme dintre noi, alţii şi-au căutat şi mulţi au şi găsit şansa de mai bine în alte teatre din ţară sau de pe alte meleaguri, mulţi s-au pensionat. Au rămas în urmă amintiri pe care, uneori, le depăn cu nostalgie. Au rămas în urmă deplasările prin satele Dobrogei, cu spectacole adaptate pentru micuţele scene ale căminelor culturale, cu frigul care ne chinuia iarna şi căldura copleşitoare a verii, stagiunile estivale în grădinile de pe litoral, festivalurile noastre, cel de Teatru Politic şi cel de Teatru Antic, despre care s-au scris multe pagini de către maeştrii cronicilor teatrale, festivaluri importante ale altor oraşe din ţară şi din străinătate, de unde nu de puţine ori am revenit cu lauri.
 
Uneori a fost greu, alteori a părut imposibil, dar sărbătoarea premierelor şi aplauzele spectatorilor au făcut ca totul să pară frumos. Cred chiar că a fost frumos. Îmi amintesc cu emoţie cât de clară, cât
de calmă şi cât de aurită a fost înserarea aceea, când la Histria s-a jucat singura reprezentaţie cu «Tragedia Atrizilor» (vezi foto), în cadrul primei ediţii a Festivalului «Seri de Teatru Antic». O linişte sfântă se lăsase peste cetate şi doar câteva stoluri de lebede au tulburat (dacă se poate spune aşa) cu muzica zborului lor neclintirea. Apoi, în faţa unui public copleşit, s-a întâmplat miracolul jocului pe care nu-l voi uita niciodată. Păcat că amintirea nu este dublată de existenţa unei pelicule cinematografice. Sau poate că este mai bine aşa!
 
Acea după amiază mi-a fost prilej pentru o poezie pe care am mărturisit-o într-o carte, dar pe care îmi face plăcere să o repet pentru dumneavoastră:
 
Trec lebede cu zborul jos, minunate
lacrimi înaripate pentru o mare
ce se mai zbuciumă în istorisiri.
Bătrâne, nu stârni timpul
cu amintirile tale
ninse de-o viaţă!
Cetatea strălucea aici
albă ca învolburarea pânzelor
mângâiate de vânt
şi vieţi după vieţi
am căutat cu privirea
lebedele corăbii lunecând cu trufie,
pântece încărcate de rod, peste ape.
Apoi laguna s-a sinucis
păstrându-şi apă doar pentru
aducere-aminte,
iar cetatea s-a prăbuşit
într-o mare de linişte.
A rămas loc de meditaţie şi de apus
încărcat de miresme.
Laguna tresare în somn,
Când lebede cu zborul jos
Stârnesc în treacăt legende.
 
Poate că nostalgia ce răzbate din rândurile mele nu îşi are rostul. Vita brevis, ars longa! Şi apoi, teatrul nostru este tânăr. Şi tinerii din teatrul nostru îmi dau certitudinea că drumul continuă. Tinerii noştri cu candoarea lor, cu marile lor probleme, uneori lipsite de seriozitate, cu energia lor, cu entuziasmul lor, cu talentul şi dăruirea lor.
 
Şi pentru ei, ca şi pentru dumneavoastră, spectatorii, mă rog bunului Dumnezeu ca drumul să ţâşnească în sus!“
 
Textul face parte din antologia teatrală „Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii“ , semnată de Anaid Tavitian şi Georgeta Mărtoiu, lucrare disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa.  
 
Despre Vasile Cojocaru
 
Într-un portret realizat de Aurelia Lăpuşan pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, având ca subiect personalitatea lui Vasile Cojocaru, artistul este descris astfel: „A fost un mare actor al Constanţei sale. Glasul inconfundabil, de o remarcabilă expresivitate, tehnica impecabilă de frazare a replicilor şi inteligenţa scenică cu care şi-a construit personajele au făcut din Vasile Cojocaru un nume reprezentativ al scenei teatrale constănţene“. A interpretat peste 50 de roluri din piese precum: „Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă“, „Rinocerii“, „Neînţelegerea“, „Trei jobene“, „Penthesileea“, „Visul unei nopţi de vară“, „Căsătoria“, „Unde-i revolverul?“. A fost şi scenarist pentru spectacolele de teatru antic de mare succes „Oedip“ şi „Troia în flăcări“.
 
S-a dedicat cu pasiune pedagogiei, devenind profesor la Facultatea de Arte, specializarea Artele spectacolului de teatru.
Fire sensibilă, actorul Vasile Cojocaru a mai avut o pasiune: poezia. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea. S-a stins din viaţă pe 20 ianuarie 2010, lăsând în urmă aproape 40 de ani dedicaţi scenei.

 
#citeştemaideparte
#memoriateatruluiconstănţean
#Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii
#Autoare - Anaid Tavitian, Georgeta Mărtoiu 
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa. 

 
Citeşte şi:

 
Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Pe scena vieţii. Marii actori ai Constanţei (Xlll) (galerie foto)

In memoriam Opt ani de când Vasile Cojocaru s-a mutat într-o stea
 
#RespectTeatru #CiteșteDobrogea #Thalia Ex Ponto. La cumpănă de milenii Motivație (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Haleț Gheorghe 29 Jun, 2018 11:00 Vasile Cojocaru născut pe 17.01.1950 a avut o cifră a destinului 6 din 2 și 4, responsabil pentru faptele sale, serios, implicat, bun pedagog, voia să ne învețe pe toți cum să facem ca să fie mai bine și se supăra când nu îl ascultam (6). Bun coleg, bun prieten, sărea de la una caldă la una rece pe loc din te miri ce (2). Muncitor, harnic, priceput, putea lucra oricând până la epuizare (4). Ambițios, neînduplecat, gata să sară la bătaie și să se lupte chiar și cu morile de vânt (1+7=8).