Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
21:28 23 06 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Parlamentari dobrogeni, discursuri festive în Camera Deputaților cu prilejul Zilei Dobrogei (VIDEO)

ro

14 Nov, 2023 11:39 1049 Marime text
Bogdan Huțucă
Parlamentari dobrogeni au susținut astăzi, 14 noiembrie 2023, în Camera Deputaților, discursuri festive cu prilejul Zilei Dobrogei.

Primul a fost deputatul PSD Horia Marius Țuțuianu, urmat de deputatul PNL Bogdan Huțucă.

Domnule Președinte de Ședință,
Onorați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Stimați Dobrogeni,
 
Se împlinesc 145 de ani de la momentul istoric din 14 noiembrie 1878, care a rămas întipărit în conștiința publică drept Revenirea Dobrogei la România,  vis împlinit al unei generații ambițioase. Un moment istoric cu o însemnătate aparte pentru întregirea neamului românesc. Într-un context cu multe necunoscute, ostil, dar cu determinarea, voința, curajul dar și viziunea elitei politice a vremii, românii au reușit.
 
Au reușit să reintegreze, în sânul patriei, ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră, denumit Dobrogea astfel ieșirea României la Marea Neagră și la Gurile Dunării, deschide țara spre lumea largă.
 
La 145 de ani de la momentul revenirii, îmi asum să afirm că Dobrogea reprezintă un proiect politic și administrativ de succes al României moderne. Alocările de fonduri, de la statul român, în infrastructură, prin extinderea rețelei de căi ferate, dezvoltarea portuară și modernizarea infrastructurii publice, au schimbat semnificativ și ireversibil regiunea.
 
Dragi colegi,
Doresc să răspund la întrebare esențială, la care mulți dintre voi ați  încercat să răspundeți. De ce Dobrogea este diferită de restul României și de ce dobrogenii sunt oameni care îmbrățișează deschis diferențele etnice, culturale sau religioase? Această idee este insuflată într-un document, pe care îl consider sacru, un fel de  „Magna Carta" a Dobrogei, și anume ”Proclamație către dobrogeni”. Documentul programatic a fost lansat pe data de 14 noiembrie 1878, de către domnitorul Carol I, în care se anunța proiecția unui stat protectiv, solidar, pentru toți locuitorii regiunii, în care ordinea și disciplina aveau să ajungă spre ”pașnica viețuire”.


 
Viziunea de integrare a Domnitorului Carol I, cu influențe liberale prin Ion C. Brătianu, urma să fundamenteze principiile care au dat rodul Dobrogei de astăzi, regiune care a devenit sinonim cu "diversitate și armonie". Astfel, Dobrogea este un exemplu de bune practici, de colaborare, conviețuire pașnică, un simbol al României mozaice, multietnice și multiconfesionale.
 
Este responsabilitatea noastră de a avea grijă de această moștenire lăsată, dar avem și privilegiul de a valorifica această bogăție culturală și spirituală dobrogeană.
 
Generația noastră are misiunea de a continua opera politică lăsată moștenire de la ”părinții fondatori” ai statului român modern. Această misiune implică responsabilitatea noastră de a menține valorile democrației, ale libertății, ale justiției și ale solidarității, care au fost fundamentale în formarea României moderne.
 
 
Dragi colegi,
Făcând un arc peste timp, iată-ne astăzi aici. După 145 de ani, trecând printr-o perioadă tulbure, pe plan regional dar și internațional. Perioadă în care teritoriul Dobrogei plasează România pe harta lumii ca un punct strategic și de importanță geopolitică deosebită. Prin porturile pe care le avem la Marea Neagră și la Dunăre, România își îndeplinește rolul semnificativ de membru promotor și apărător al valorilor Uniunii Europene și NATO, ca un actor activ în menținerea securității și stabilității în regiune.
 
Avem o misiune nobilă, aceea de a aborda provocările prezentului cu încredere, și înțelepciune, dar mai cu seamă să consolidăm valorile care ne definesc ca națiune și să lăsăm generațiilor viitoare o Românie prosperă și puternică.
 
La mulți ani, România! 
La mulți ani, dobrogeni!
 
Vă mulțumesc!, a fost discursul lui Bogdan Huțucă.


Al treilea parlamentar constănțean care a vorbit a fost Stelian Ion, de la USR.

Și-a susținut discursul și deputatul de Constanța Dănuț Aelenei, Grupul parlamentar AUR.

La cuvânt a urmat Silviu Feodor, deputat in cadrul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Stimate Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Doamnelor și Domnilor deputați,
Dragi dobrogeni și dragi români,
 
Îmi revine deosebita onoare, cinste, bucurie și plăcere, ca astăzi, 14 noiembrie 2023, cu ocazia Zilei Dobrogei, când marcăm 145 de ani de la unirea cu țara-mamă, România, să transmit un mesaj din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Legea nr. 230/2015 privind instituirea Zilei Dobrogei a fost adoptată de Senat în data de 19 noiembrie 2013, pe 9 septembrie 2015 ea a fost votată de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar pe data de 7 octombrie 2015, aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 750, cu intrare în vigoare din data de 10 octombrie 2015.

De ce 14 noiembrie? Pentru că în ziua de 14 noiembrie 1878, Principele Carol I al României a trecut Dunărea, fiind întâmpinat peste tot în Dobrogea cu mare bucurie. Aici a dat citire faimoasei sale „Proclamații către dobrogeni”, generând, astfel, procesul de instalare a administrației românești în această străveche provincie, pământ hărăzit cu o istorie zbuciumată de-a lungul veacurilor.

Dobrogea este ținutul dintre Dunăre și Marea cea Mare, situat la răscruce de drumuri între Orient și Occident, locul unde se întâlnesc cel mai vechi și cel mai nou pământ al țării, Podișul Dobrogei, pe de o parte, și Delta Dunării, pe de altă parte. Este teritoriul care a intrat în componența țării odată cu dobândirea, prin lupte crâncene, a independenței acesteia, independență pentru care România și poporul român au plătit cu sângele ostașilor căzuți la datorie pe câmpurile de bătălie ale Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878, care a consfințit pe deplin intrarea României în sfera selectă a statelor europene moderne.

Axul central al istoriei românilor îl reprezintă ideea unirii, iar încorporarea regiunii Dobrogei de Nord în Principatele Române este una dintre cele mai importante etape în procesul îndeplinirii proiectului de țară, formarea statului național unitar român, proiect început o dată cu Unirea Moldovei cu Țara Românească, la București, în 24 ianuarie 1859, și încheiat cu momentul glorios de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.

Între cele două Uniri, a existat această treaptă spre progres și civilizație, un moment istoric trecut cu vederea, în mod nedrept și total nejustificat: unirea Dobrogei cu patria–mamă, România, în anul 1878. Cu toate că multă vreme a fost trecută în plan secund, această reușită istorică a fost înfăptuită în urma unui război greu, Războiul de Independență din 1877-1878, în care Armata Română s-a acoperit de glorie pe câmpurile de luptă ale Bulgariei, la Plevna, Rahova, Smârdan sau Vidin.

Unirea Dobrogei cu România este un moment de maximă importanță pentru istoria României și a poporului român, țara noastră obținând prin aceasta accesul la Marea Neagră, un câștig strategic, politic și economic inestimabil și indiscutabil, despre care nu prea s-a vorbit, deși a fost conștientizat, la vremea aceea, și de clasa politică, și de opinia publică românească. Iar cel care a legat la propriu Dobrogea de statul român a fost regele Carol I,  în timpul căruia, în anul 1885, s-a construit Podul de la Cernavodă, cel mai mare din Europa la acea vreme, o realizare inginerească deosebită, datorată geniului vizionar al lui Anghel Saligny, omul care a garantat cu propria viață calitatea și trăinicia podului.

Ca o garanție a respectului statului român față de minoritățile naționale aflate pe teritoriul Dobrogei, față de religia musulmană, regele Carol I construiește între anii 1910 și 1913 moscheea din Constanța, cunoscută și ca Moscheea Carol, un monument de arhitectură, prima clădire construită din elemente de beton armat din România.

Astăzi, când spunem Dobrogea, ne gândim, evident, la litoral, la Constanța, la stațiunile din sudul litoralului, însă gândul ne duce și la Delta Dunării, un ținut mirific în care natura și omul își îngemănează destinele. După includerea în anul 1991 a Deltei Dunării în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, drept rezervație a biosferei, Parlamentul României reglementează pentru prima dată în anul 1993 regimul juridic al Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin Legea nr. 82/1993, prin implicarea directă a Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Dobrogea este una dintre cele mai interesante și mai bogate regiuni multiculturale din România, tezaurul său patrimonial, multietnic și multiconfesional, identificându-se atât prin valorile colective, cât și prin cele specifice comunităților minoritare, care conviețuiesc pe aceste meleaguri, în pace și înțelegere, dintotdeauna. Aici, istoria nu a cunoscut conflicte interetnice, astfel că Dobrogea poate reprezenta o lecție de viață, o școală a conviețuirii armonioase între oameni de limbi, culturi și credințe diferite.

Ținut aflat la răscruce de vânturi, și la propriu, și la figurat, se constituie într-un furnizor de energie verde, având un colosal potențialul eolian și fotovoltaic, pe care îl pune în valoare prin contribuția la sistemul energetic național.   

Însă, Dobrogea se mândrește mai ales cu oamenii săi, cu personalitățile care fac cinste spațiului acesta, încărcat de istorie și legende:

• academicianul Grigore Moisil, marele matematician român, părintele informaticii românești, născut la Tulcea, pe locul casei lui părintești fiind edificat, din 2009, Centrul Cultural Multietnic al rușilor lipoveni;
• Krikor Zambaccian, de etnie armeană, faimos colecționar și critic de artă, membru corespondent al Academiei Române;
• Ibrahim Themo, medic albanez, renumit oftalmolog;
• Panait Cerna, de etnie bulgară, poetul romantic și filosoful Dobrogei, epigonul lui Mihai Eminescu;
• Carol Feldman, scriitor, actor, regizor, jurnalist, traducător în idiş, ebraică şi română, membru al Uniunii Scriitorilor din România, memorialist;
• Alexandridi Anton, de etnie greacă, primul primar al Constanței de după momentul unirii Dobrogei, din 1878;
• medicul de origine italiană, Alexandru Pesamosca, renumit în întreaga lume pentru activitatea remarcabilă în chirurgia pediatrică, al cărui pacient am fost și eu în copilărie;
• marele lăutar, violonist, pianist și compozitor George Pantazi-Boulanger, născut la Sulina, etnic rrom;
• poetul și jurnalistul Mehmet Niyazi, de etnie tătară;
• Kemal Karpat, de etnie turcă, istoric și politolog de talie mondială, profesor universitar, consilier la Casa Albă pentru doi președinți americani, Jimmy Carter și Ronald Reagan; 
• scriitorul Virgil Rițco, profesor etnic ucrainean;
• Ivan Patzaichin, renumitul campion național, european, mondial și olimpic la canoe, cvadruplu laureat cu aur olimpic, precum și un mare antrenor, aparținând comunității rușilor lipoveni.

Aceștia reprezintă doar o mică parte din pleiada de personalități aparținând minorităților, pe care Dobrogea le-a dat României.

Cu sprijinul statului român, al unor importante organisme guvernamentale și nonguvernamentale, prin Departamentul pentru Relații Interetnice, se organizează și se desfășoară multiple activități culturale, educaționale și sportive, la care participă numeroși reprezentanți ai minorităților naționale, nu doar din Dobrogea, ci și din alte regiuni ale țării.

De asemenea, trebuie menționată implicarea autorităților județene și locale privind promovarea identității etnice, bazată pe multiculturalitate, având ca fundament: unitatea în diversitate.

Un suport extrem de important îl constituie și sprijinul statului român prin Secretariatul de Stat pentru Culte în realizarea de lucrări de reparație și consolidare la unele clădiri de cult aparținând confesiunilor minorităților naționale, precum și construcția unora noi.

Cu trei secole în urmă, Dobrogea a fost poartă de intrare și loc de salvare a credinței înaintașilor mei, iar în zilele noastre s-a dovedit a fi poartă de intrare și loc de salvare pentru semenii noștri refugiați ucraineni, când implicarea organizațiilor minorităților naționale, a reprezentanților acestora a avut o mare însemnătate în sprijinul și ajutorul oferit.

Important de subliniat este faptul că liderii asociațiilor etnice, precum și liderii spirituali ai confesiunilor minorităților naționale au stabilit ca prioritate educația și învățământul, întrucât un om cu valori spirituale și cu un înalt nivel de cultură este un om al păcii.

Toate acestea ne îndreptățesc să spunem că Dobrogea a fost, este și va fi un tărâm al păcii și al armoniei, un ținut în care românii împreună cu celelalte grupuri etnice construiesc o istorie comună, contribuind la prosperitatea materială, culturală și spirituală a acestui ținut binecuvântat de Dumnezeu.

De noi depinde ca toate acestea să se constituie, pe mai departe, drept model de conviețuire, de înțelegere și de respect reciproc între toți cei care trăiesc în Dobrogea.

Vă invit, dragi prieteni, să vizitați minunata zonă a țării, unde devine valabilă reciproca celebrului proverb: „Omul sfințește locul”.
 
La mulți ani, dobrogeni!
La mulți ani, Dobrogea!
La mulți ani, România!, a fost discursul lui Silviu Feodor.


Ultimul discurs cu prilejul Zilei Dobrogei a fost cel al Cristinei Camelia Rizea, deputat de Constanța. 

Ziua Dobrogei a fost instituită în 14 noiembrie prin Legea 230/6.10.2015, promulgată prin Decretul 742/2015. Anul acesta, parlamentarii din județele Constanța și Tulcea au propus, în premieră, pentru data de 14 noiembrie 2023, un moment solemn dedicat Zilei Dobrogei în deschiderea ședinței Camerei Deputaților.

Sursa foto: captură video Facebook „Parlamentul României - Camera Deputaților“

Citește și:


Dobrogea 145, expoziție despre cetățile antice și Palatul Reginei Maria din Mamaia, în Parlament. Semnal pentru autorități despre nevoia de protejare a patrimoniului

 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Vezi toate STIRILE VIDEO!

Ti-a placut articolul?

Comentarii