Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
02:26 13 05 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

„Restaurăm istoria și construim viitorul“ Palatul Băncii Naționale a României și amplele lucrări ce au redat monumentului farmecul istoric

ro

31 Mar, 2021 15:03 634 Marime text


•    Încă din cele mai vechi timpuri, ideea de bani, bancă şi capital a fost, de la bun început, strâns legată de cea de încredere şi siguranţă.
•    În România, legătura dintre cele două concepte este întruchipată fidel de însuși Palatul Băncii Naţionale a României.
•    Palatul BNR  a fost supus unor ample lucrări de restaurare și consolidare desfășurate de compania Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.
•    În urma amplului proces de restaurare și consolidare, cei peste 100 de ani ce au trecut peste clădirea emblematică de la ridicarea sa par a fi fost sterși cu buretele, păstrându-se însă izul istoric al monumentului și amprenta sa inconfundabilă.


Încă din cele mai vechi timpuri, ideea de bani, bancă şi capital a fost, de la bun început, strâns legată de cea de încredere şi siguranţă.

Nu întâmplător, arc peste timp, în România legătura dintre cele două concepte este întruchipată fidel de însăşi clădirea Băncii Naţionale a României.

Palatul Băncii Naționale a României, corpul vechi al clădirii, este înscris în Lista Monumentelor Istorice din București sub codul B-II-m-A-19023.

Ridicat începând cu anul 1883 după planuri întomcite de arhitecții Cassien Bernanrd, Albert Galleron, Grigore Cerkez și Constantin Băicoianu, Palatul BNR  a fost supus unor ample lucrări de restaurare și consolidare desfășurate de compania Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest proiect.

Orientare spre cultura europeană


Amplasat pe strada Lipscani, la numărul 25, Palatul Băncii Naționale era menit, printre altele, ca de la bun început să întruchipeze legătura strânsă între conceptul de bani și cel de siguranță, atât prin ideea de bancă în sine, cât și prin grandioasa clădire ce o găzduia.

Clădirea ce avea să adăpostească Banca Națională a României ilustrează orientarea spre cultura europeană și, prin poziționarea sa în zona istorică a Bucureștilor, BNR a încurajat formarea districtului financiar.

În istoricul clădirii, prezentat în detaliu pe site-ul oficial al Băncii Naționale, se arată că expresia deplină a caracterului de bancă conferit de monumentalitatea căreia i se asociază forţa expresivă dată de regularitate, echilibru, distincţie, masivitate şi deschiderea ponderată către stradă conferă Palatului BNR din strada Lipscani un loc privilegiat în arhitectura perioadei, putând fi comparat cu marile construcţii bancare realizate în Europa veacului al XIX-lea.

Potrivit sursei citate, „aşa cum se remarca de curând, «structura de rezistenţă şi materialele folosite sunt în deplină concordanţă cu tehnica cea mai modernă a sfârşitului de secol XIX» (N. Lascu). Astfel, utilizarea sistemelor tradiţionale, precum zidăria portantă şi boltirea zonei centrale a subsolului, este completată cu utilizarea consistentă a noilor materiale de construcţie, în special a metalului“.

„Una din cele mai frumoase clădiri ale Bucureştiului, aşa cum o prezenta o voce autorizată a arhitecturii româneşti, precum aceea a lui Ion Mincu, Palatul vechi al BNR a deschis seria clădirilor monumentale prin care instituţiile moderne româneşti nou create îşi asociau o imagine concretă ce le asigura vizibilitatea necesară pentru a se impune“, se mai arată în istoricul oficial pus la dispoziție de BNR.

Condiționări multiple

Trebuie să se țină seama de faptul că proiectul conceput de arhitecţi francezi şi pus în practică de arhitecţi şi ingineri români trebuia să corespundă unor multiple condiţionări, determinate de destinaţiile speciale ale spaţiilor unei clădiri bancare.

Conform sursei citate, clădirea trebuia să asigure spaţiul pentru relaţiile cu publicul (holul ghişeelor, în primul rând), spaţiul pentru activitatea funcţionarilor (birouri de diferite categorii, inclusiv al guvernatorului şi ale celorlalte persoane din conducerea băncii), spaţiul tezaurului, divizat pentru accesul publicului şi păstrarea valorilor; spaţiul imprimeriei şi al tuturor anexelor necesare.

„Gruparea acestora trebuia să se realizeze astfel încât circulaţia să nu afecteze măsurile de siguranţă şi protecţie ale valorilor băncii şi, de asemenea, să ţină seama de trama stradală şi alte vecinătăţi ale clădirii ce condiţionau posibilităţile de acces ale publicului şi ale funcţionarilor“, potrivit Băncii Naționale Române.

Toate aceste elemente au fost subordonate principiilor arhitecturale ale stilului eclectic de factură academică, se arată în istoricul citat, unde se mai menționează faptul că „preluând multiple elemente din arhitectura Renaşterii şi a Clasicismului francez, Palatul are o formă dreptunghiulară cu latura mare de 73 m (de-a lungul străzii Lipscani) şi cu cea mică de 52 m (pe strada Smârdan)“.

„Structura compoziţională generală este unitară, dar are şi rezolvări particulare pentru punerea în evidenţă a importanţei faţadei principale. Toate faţadele sunt organizate în două registre principale suprapuse: primul corespunde parterului şi are un nivel puţin înălţat de la sol, fiind finisat în piatră. Trecerea la registrul următor se realizează printr-o cornişă discretă. Al doilea registru cuprinde restul înălţimii clădirii, fiind placat cu piatră pe faţada principală şi tencuit pe celelalte“, potrivit BNR.

Amprentă la sol de 3.800 de metri pătrați

O astfel de clădire-etalon a Bucureștiului ce se integra treptat în Europa Occidentală, împrumutând structuri și păstrându-și, totodată, identitatea și spiritul pur românesc, avea însă să necesite ample lucrări de restaurare și consolidare, odată cu trecerea nemiloasă a timpului.

Lucrările au fost întreprinse de compania Aedificia Carpați și partenerii săi pentru acest amplu proiect, întocmit de Carpați Proiect SA și desfășurat începând cu anul 2005.

Trebuie menționat că suprafața desfășurată a clădirii este de 19.070 mp, amprenta la sol fiind de 3.800 mp.

Dată fiind valoarea deosebită a decorațiilor interioare, intervențiile privind consolidarea clădirii au impus utilizarea unor tehnologii de mare dificultate.

Statui, lambriuri și picturi recondiționate ori refăcute

Lucrările de restaurare sau refacere a ornamentelor din piatră sau ipsos, a placajelor decorative din marmură, a elementelor de stucomarmură, a lambriurilor și picturilor, precum și lucrările de instalații bazate pe tehnologii noi au fost realizate de specialiștii Aedificia Carpați.

S-au întreprins lucrări de consolidare şi de refacere a finisajelor interioare, dar și lucrări de restaurare şi conservare a faţadelor şi a curţilor interioare, care au inclus desalinizare, reparaţii lacune şi rosturi, tratament cu consolidant, patinare artificială, impregnare cu hidrofugant.

Au fost refăcute suprafețele de marmură, statuile au fost recondiționate, iar ancorajele acestora au fost, la rândul lor, refăcute.

În urma amplului proces de restaurare și consolidare, cei peste 100 de ani ce au trecut peste clădirea emblematică de la ridicarea sa par a fi fost sterși cu buretele, păstrându-se însă izul istoric al monumentului și amprenta sa inconfundabilă.

Așa se face că, în prezent, Palatul Băncii Naționale a României reușește încă, în ciuda timpului și a intemperiilor, să redea exact, cu fideliltate, împletirea conceptelor de capital și siguranță, trăinicie și încredere.

Lucrarea a fost premiată cu Trofeul Calității.

Citește și:
„Restaurăm istoria și construim viitorul“:
Muzeul Cesianu, din inima Bucureștilor vechi, locul unde timpul se topește, grație unor spectaculoase lucrări de reabilitare și consolidare


 

Ti-a placut articolul?

Comentarii