Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:49 06 07 2026 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Pensionare la ÎCCJ Judecătoarea din completul Constantinescu-Mariș, care a anulat certificatul din pandemie, se retrage. Conexiune la Constanța (DOCUMENT))

ro

06 Jul, 2026 13:49 229 Marime text
ICCJ. Sursa foto: Facebook Înalta Curte de Casație și Justiție  
Vara anului 2026 aduce o decapitare simbolică la vârful celei mai înalte instanțe din țară, marcată de eliberarea din funcție a vicepreședintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Mariana Constantinescu.
Magistratul Mariana Constantinescu este chiar judecătoarea care a condus completul ce a pronunțat sentința istorică de anulare a certificatului din pandemie, decizie luată alături de colega ei de complet, constănțeanca Beatrice Mariș.
Această retragere de anvergură nu vine singură, ci este însoțită de plecarea simultană a altor două judecătoare cu vechime de la instanța supremă, Simona Cristescu și Rodica Zaharia, un triplu exod fără precedent la acest nivel.
Totul se înscrie într-o schimbare majoră de generații în sistemul judiciar românesc. 

 
Val de pensionări în Magistratură

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a gestionat un val masiv, analizând simultan 17 cereri de pensionare ale unor magistrați din întreaga țară.
Această dinamică, alimentată de incertitudinile legislative repetate privind pensiile de serviciu, pune o presiune uriașă pe sistem, accentuând deficitul de personal și provocările legate de gestionarea sutelor de mii de dosare.    
La nivel local, acest val de pensionări a lovit direct și instanțele constănțene prin plecarea lui Leonard Iustin Boureceanu, judecător în cadrul Tribunalului Constanța, lăsând un gol considerabil într-o instanță oricum suprasolicitată de volumul mare de litigii.         
 Acest val de plecări, venit pe fondul incertitudinilor legislative repetate privind pensiile de serviciu, pune o presiune uriașă pe sistem, accentuând deficitul de personal și provocările legate de gestionarea sutelor de mii de dosare.
Restul exodului național i-a cuprins, în ordine, pe Judecătorii: Ionel Ioniță – Curtea de Apel Pitești, Oana-Cristina Adam – Curtea de Apel Iași, Raluca-Ecaterina Toma – Curtea de Apel București, Mihaela-Dorina Vasiescu – Curtea de Apel Târgu Mureș, Gina Ignat – Curtea de Apel Galați, Liliana-Angelica Onișor – Curtea de Apel Galați, Doina-Mariana Măduță – Curtea de Apel Oradea, Marcela-Olimpia Bogdan – Curtea de Apel Oradea, Dumitru-Marcel Gavriș – Curtea de Apel București, Cristian-Ștefan Vișan – Tribunalul București, Silvia Iosa – Tribunalul Alba, Iuliana-Alina Neamț – Tribunalul Cluj și Dimitrie-Gheorghe Carp – Judecătoria Sectorului 6 București.
 

 Mariana Constantinescu – Retragere de la vârful instanței supreme

Pensionarea  judecătoarei  Mariana Constantinescu a fost oficializată prin Decretul Prezidențial nr. 380, semnat de Președintele României, Nicușor-Daniel Dan, intrând în vigoare la data de 3 iulie 2026.

Cronologia evenimentelor arată o ascensiune fulminantă pentru magistrată imediat după verdictul istoric din noiembrie 2022 privind certificatul verde: la doar o  lună de la semnarea acelei decizii, în decembrie 2022, Mariana Constantinescu a preluat șefia Secției de contencios administrativ și fiscal (SCAF) a ÎCCJ, urmând ca ulterior să urce pe cea mai înaltă treaptă a carierei sale prin numirea în funcția de vicepreședinte al instanței supreme.

În cadrul mandatului său de management de la Secția de contencios, aceasta declara că va implementa măsuri concrete de reorganizare a completurilor, proiectul ei vizând direct reducerea cu 4 până la 6 luni a duratei de soluționare a dosarelor de recurs. 

   

 Completul ÎCCJ format din Mariana Constantinescu, Horațiu Pătrașcu și constănțeanca Beatrice Mariș a dărâmat certificatul din pandemie

Pensionarea Marianei Constantinescu reactivează în memoria publicului una dintre cele mai spectaculoase sentințe din perioada post-pandemică.
 În noiembrie 2022, acest complet de judecată de la ÎCCJ a dat o lovitură de proporții Guvernului de la acea vreme: a menținut definitiv decizia Curții de Apel București prin care obligativitatea certificatului verde (pașaportul de vaccinare COVID-19) a fost declarată abuzivă. 
Instanța supremă a statuat atunci că măsurile guvernamentale au încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, în special libertatea de mișcare.
Această decizie istorică are ramificații adânci și în județul Constanța, fiind privită ca o uriașă victorie de către mișcările care au contestat vehement legitimitatea restricțiilor sanitare din pandemie.
Printre cei mai vocali susținători ai acestei linii s-au numărat Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, secondat puternic la nivel local și național de lideri și membri ai partidelor AUR și SOS România.
 

Cronologia unei radicalizări: Cum a fost folosită decizia ÎCCJ în spațiul public

 
Noiembrie 2022 Verdictul de la București: Completul format din Mariana Constantinescu și Beatrice Mariș dă sentința definitivă. În secunda doi, publicațiile de profil juridic și rețelele sociale explodează cu titluri de tipul „S-a bătut în cuie: Certificatul verde a fost abuziv!”. Hotărârea este transformată instantaneu într-o emblemă a „rezistenței” în fața sistemului. 
Iarna 2022 Activarea filierei de la Constanța: Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, folosește decizia instanței supreme ca pe o validare divină și juridică a propriei rebeliuni din timpul pandemiei (când sfidase carantina și restricțiile de pelerinaj). Mesajul transmis de la amvon este clar: Justiția a confirmat că restricțiile au fost nelegale, iar ierarhii care s-au supus au greșit. 
Anul 2023  Combustibil electoral pentru AUR și SOS: Liderii extremiști (George Simion, Diana Șoșoacă) și celulele locale din Constanța confiscă politic sentința. Argumentul este speculat masiv în discursurile publice și în clipurile de pe TikTok: decizia ÎCCJ nu mai este privită ca o simplă analiză de contencios administrativ, ci ca „dovada supremă” a unei conspirații de stat împotriva poporului român, dând o uriașă apă la moară curentelor suveraniste. 

Decembrie 2022 – Iulie 2026  Recompensa și retragerea: În timp ce în stradă și pe internet sentința alimenta retorica radicală, în culisele sistemului ea funcționa ca un accelerator de carieră. La doar o lună de la decizie, Mariana Constantinescu este propulsată șefă de secție, ulterior ajunge vicepreședintă a ÎCCJ, pentru ca în vara anului 2026 să iasă definitiv din scenă prin pensionare, lăsând în urmă un precedent juridic care a redesenat discursul politic extremist din România. 
   

Conexiunea cu Lia Savonea și jocurile de putere din CSM

Această decizie spectaculoasă împotriva restricțiilor impuse de Guvern nu a fost doar o simplă întâmplare juridică, ci reflectă și raporturile de forțe de la vârful magistraturii, orchestrate de Lia Savonea (pilonul de putere din CSM din acei ani).
Atât Mariana Constantinescu, cât și Beatrice Mariș au fost considerate magistrați de încredere, promovate și susținute la nivelul instanței supreme prin filiera majorității controlate de Savonea în Consiliul Superior al Magistraturii.
Prin această prismă, sentința care a dărâmat certificatul verde capătă o puternică conotație de culise: ea a reprezentat un semnal de forță dat de tabăra Savonea împotriva Executivului, oferind în același timp o uriașă muniție juridică și morală mișcărilor care contestau restricțiile sanitare, mișcări care au găsit în hotărârea acestui complet confirmarea supremă a discursului lor public.
 Conexiunea directă a acestui joc de putere cu malul mării este reprezentată chiar de  judecătoarea Beatrice Mariș în prezent pensionată, un nume  cunoscut și controversat în comunitatea constănțeană.

 
Trecutul sinuos al judecătoarei Beatrice Mariș: De la Radu Mazăre la instanța supremă și decizii în favoarea curentului extremist

Parcursul profesional al judecătoarei Beatrice Mariș a fost marcat de controverse majore la Constanța, unde, după ce a făcut parte din completul care a condamnat-o pe jurnalista Feri Predescu în favoarea lui Radu Mazăre, anterior deciziei  a fost „recompensată” de fostul edil cu un teren retrocedat pe Legea 10/2001 și cu posibilitatea rară de a cumpăra o altă parcelă de la primărie în rate.
În ciuda acestui scandal local intens mediatizat, în care investigațiile jurnalistice au scos la iveală nereguli în completarea declarațiilor de avere și tranzacții imobiliare suspecte cu municipalitatea, cariera sa a cunoscut o ascensiune fulminantă către vârful sistemului juridic. În anul 2021, a promovat de la Curtea de Apel Constanța direct la Secția de contencios a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind considerată în mediul juridic un profesionist de încredere și o apropiată a taberei conduse de Lia Savonea în gestionarea sistemului judiciar. 

Beatrice Mariș, notar la Constanța

La finele anului 2022, la scurt timp după pronunțarea deciziei istorice privind certificatul verde, Beatrice Mariș a părăsit definitiv magistratura, decretul de pensionare fiind semnat de președintele Klaus Iohannis cu începere de la 1 decembrie 2022.
Însă fostul judecător de Curte Supremă a ales să rămână activă în peisajul juridic local, trecând în zona dreptului privat. Pe 27 martie 2024, a fost înființată Societatea Profesională Notarială Mariș Beatrice și Pilici Irina Maria.
În prezent, fostul magistrat își desfășoară activitatea de notar public chiar în inima municipiului Constanța, la sediul societății situat pe strada Ștefan cel Mare nr. 110, fiind înregistrată oficial în cadrul Camerei Notarilor Publici Constanța.
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii