Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (8)

Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.
 
Potrivit DNA, „din probele administrate în cauză, reiese că în cursul anului 2006, către Contractorul SC A. SA Grecia s-au achitat la termen CIP-urile nr. 7, 9, 10”. „Cu depăşirea termenului de plată s-au achitat celelalte CIP-uri. Se observă, din anexa I a raportului de expertiză, faptul că Consiliul Judeţean Constanţa a înaintat cofinanţarea aferentă contractului B, aferentă CIP-urilor nr. 7, 11, 12, 13, 14 cu depăşirea termenului de plată. Prin actul de sesizare, în sarcina inculpatului C.N.D. s-a reţinut faptul că, în calitatea sa de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi, respectiv, ordonator principal de credite, a refuzat în mod constant să execute obligaţiile de plată stabilite în sarcina Consiliului Judeţean Constanţa prin Memorandumul de finanţare nerambursabilă, în sensul că a refuzat înaintarea către OPCP a sumelor de bani ce reprezentau cofinanţarea aferentă CIP-urilor nr. 11-14, aferente derulării Contractului B (...)”, conform celor de la Anticorupţie. Dosarul a fost trimis spre soluţionare Judecătoriei Constanţa, el fiind înregistrat, la data de 18.12.2008, cu numărul unic 28590/212/2008 şi cu obiect „abuz în serviciu contra intereselor publice (art.248 C.p.)”. Conform documentelor puse la dispoziţie de către magistraţi, în faţa completului de judecată, avocatul părţii civile, respectiv RAJA SA, şi-a menţinut „punctul de vedere prin nota depusă la dosar la data de 19.02.2009, în sensul că, în opinia sa, obligaţia de a achita suma pe care o consideră ca fiind prejudiciu aparţine Ministerului Finanţelor, nu în mod special inculpatului”.
 
Ce a cerut avocatul şefului CJC
 
De partea cealaltă, avocatul lui Nicuşor Daniel Constantinescu a solicitat „respingerea susţinerii formulate de către reprezentantul Ministerului Public vis-a-vis de admiterea acţiunii formulate de SC CC SA Constanţa”. De asemenea, apărătorul şefului CJC s solicitat, potrivit Judecătoriei Constanţa, „a se avea în vedere poziţia exprimată de către SC CC SA Constanţa în calitate de parte vătămată, însoţită de toate înscrisurile doveditoare unde arată că SC CC SA Constanţa nu s-a constituit parte civilă faţă de avocat. „Aflându-se în situaţia în care acţiunea civilă este lăsată la aprecierea părţii civile, apreciază (n.r. avocatul) că procesul este guvernat de principiul disponibilităţii. Pentru aceste motive solicită respingerea concluziilor formulate de către reprezentantul Ministerului Public, esenţială fiind poziţia exprimată de către partea civilă în faza de cercetare judecătorească şi nu în faza de urmărire penală. În faza de cercetare judecătorească, SC CC SA Constanţa a arătat că nu înţelege să se constituie parte civilă. În ceea ce priveşte fondul problemei, pune la dispoziţie patru teze ale apărării care vizează achitarea inculpatului pentru infracţiunea reţinută în sarcina sa. Consideră că trebuie plecat de la definiţia art. 248 Cod Penal care reglementează infracţiunea de abuz în serviciu. Prin rechizitoriul Parchetului, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, însă nu se vorbeşte în cuprinsul rechizitoriului despre urmarea imediată. Dispoziţiile art. 248 Cod penal spun că este necesar ca, prin fapta sa, inculpatul să producă fie o tulburare însemnată bunului mers al instituţiei, fie o pagubă patrimoniului acesteia. Urmează să se constate că, în speţă, această cerinţă nu este îndeplinită în niciuna dintre situaţiile alternative prevăzute de lege”, potrivit datelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţii Judecătoriei Constanţa.
 
Într-o ediţie viitoare, ZIUA de Constanţa va continua prezentarea apărării avocatului şefului CJC.