Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
04:40 14 12 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Poveşti cu Jean Podaru, cel care a „murit“ şi a „înviat“ pe stadionul Farul „Jeane, ce faci, mă, trăieşti?” (galerie foto)

ro

12 Nov, 2015 00:00 2816 Marime text


Episodul tragicomic de pe stadionul „Farul“ din Constanţa, în care, la un meci, s-a ţinut un moment de reculegere în memoria fostului şofer al clubului, Jean Podaru, deşi acesta este în viaţă, a „reînviat“ un personaj pitoresc, de care mulţi îşi aduc aminte cu plăcere, cu un zâmbet la colţul gurii.

Jean Podaru a fost şofer la FC Farul (pe autocar sau pe maşina preşedintelui clubului) timp îndelungat, peste 25 de ani. Ajuns la 69 de ani, fostul angajat al grupării constănţene este pensionar şi îşi vede de bătrâneţe şi de unele probleme de sănătate, care nu îi dau pace. Într-o seară de vineri, pe la ora 17.00, era acasă şi a primit un telefon de la un prieten. Ce a auzit l-a lăsat mască. „Jeane, sunt la meci la Farul, iar pe stadion tocmai ce s-a ţinut un moment de reculegere în memoria ta. Au anunţat de la staţie că ai murit!“, i-a transmis prietenul.
 
Totul pornise de la o informaţie eronată care ajunsese la club în dimineaţa meciului, cum că Jean Podaru decedase. Îndureraţi de această veste, unii prieteni ai săi au plecat imediat la casa mortuară unde auziseră că ar fi depus sicriul cu corpul neînsufleţit, pentru a-i fi la căpătâi prietenului lor. Nu mică le-a fost mirarea însă, când, ajunşi la faţa locului, nu l-au găsit pe Jean! „Să-l fi îngropat aşa de dimineaţă?”, se întrebau oamenii. De fapt, se stinsese din viaţă un cunoscut al fostului şofer al Farului, iar confuzia s-a perpetuat până spre orele serii, când crainicul stadionului „Farul“, informat şi el greşit, a cerut un moment de reculegere pentru victimele de la „Colectiv“ şi pentru Jean Podaru, „care a fost înmormântat astăzi”!

„O veste bună, Jean Podaru nu a murit!”

Auzind ce se petrece pe stadion, Podaru l-a trimis pe prietenul său, care-l sunase, la crainic, să i-l dea la telefon. „Jeane, ce faci, mă, trăieşti?”, a fost prima reacţie a celui de la microfon (şi el un vechi prieten al lui Podaru), după momentul de uluială pe care l-a avut când i s-a spus că Jean e în viaţă. Crainicul i-a explicat lui Podaru ce s-a întâmplat, cerându-şi scuze, iar la pauza partidei, a făcut cuvenita rectificare. „O veste bună, Jean Podaru nu a murit. Am primit această veste de la persoane rău informate“, au auzit în staţie cei de pe stadion. „Nu a fost un moment plăcut, dar bine că s-a îndreptat“, spune Jean Podaru, care, în acea seară, a primit mai multe telefoane de la cunoscuţi, neliniştiţi de cele auzite şi care nu ştiau bine ce se întâmplase. L-a sunat inclusiv antrenorul principal al Farului, Constantin Gache, cei doi fiind legaţi de o veche prietenie.

„100% cu inima lângă Farul”

În lunga perioadă petrecută ca şofer la Farul, Jean Podaru a prins generaţii întregi de fotbalişti. Jucătorii de atunci sunt acum antrenori sau conducători, iar în memoria tuturor, Jean a rămas ca un om extraordinar de legat de echipă, un bărbat dintr-o bucată, chiar ursuz, care se enerva foarte uşor, iar unii jucători exploatau această slăbiciune a sa, însă nu cu răutate, ci în beneficiul distracţiei generale. „Se pot spune atâtea despre Jean Podaru! Avem multe amintiri şi faze distractive cu el. Jean trebuie privit ca un copil mare. A fost tot timpul 100% cu inima lângă Farul, chiar dacă acum are anumite nemulţumiri. Ar fi fost în stare să facă orice ca să câştige echipa“, a spus Paul Peniu, fost căpitan al FC Farul, actualmente preşedintele Academiei de Fotbal „Gheorghe Hagi”. „Mă confrunt cu ceva probleme de sănătate, cu picioarele. Problemele mi-au fost descoperite în urma unei operaţii. Fac tratament. Nu mai sunt la Farul de vreo nouă ani. Nu prea am mai mers la stadion, aceasta şi din pricina sănătăţii mele şubrede. Sunt eu cu soţia acasă. Fata mea e la locul ei acum“, precizează Jean Podaru.

I-a murit moartea!

„Jean a fost mereu un rebel, iar uneori dominat de negativism. Extraordinar de irascibil. Unii jucători, gen Gabi Zahiu, îl şicanau în permanenţă. Zahiu stătea cu gura pe el şi când era jucător, şi când a ajuns antrenor. Era o distracţie fantastică să-l vezi cum se enervează pentru lucruri mărunte. Era morocănos, cenuşiu, în permanenţă nu-i convenea ceva. Ne înveselea însă teribil prin această stare a lui“, punctează Paul Peniu, care, până la aflarea veştii că Podaru nu a murit de fapt, plănuise, ca mulţi alţii, să trimită o coroană de flori. „I-a murit moartea!”, a tras Peniu concluzia din episodul de la stadionul „Farul”, care l-a avut în centru pe Jean Podaru. „Îmi pare rău să aud că e puţin bolnav. Îi urez multă sănătate şi să aibă puterea să treacă peste aceste probleme, pentru că are o familie deosebită. Fiica le dă, lui şi soţiei, motive de mândrie. Îl încurajez să meargă mai departe. Viaţa e şi cu bune, şi cu rele. La întâlnirile noastre de la old-boys ne aducem aminte cu plăcere de Jean Podaru şi de episoadele hazlii cu el“, spune Paul Peniu.

Autocarul Farului, urmărire nebunească

Preşedintele Academiei Hagi îşi aduce aminte de unul din mulţimea de momente spumoase cu Jean Podaru. „Eram jucător şi mergeam, cu Emanoil Haşoti antrenor, la un cantonament la Curtea de Argeş. Ne deplasam cu autocarul. Jean era un şofer extraordinar, dar destul de recalcitrant în trafic. Pe drum, tot încerca să ne depăşească o maşină mică. Jean s-a enervat. Până la urmă, autoturismul a trecut de noi, iar Jean - după ea. Adevărate curse. Noi, în autocar, eram cu inima cât un purice. Jean scotea patentul pe geam, ameninţa. Un adevărat spectacol. Până la urmă, a ajuns maşina şi a coborât cu patentul la celălalt şofer. Noi abia îl ţineam, pentru că era un munte de om, plin de putere. Forţei sale i s-a dus vestea“, râde Peniu.

„Sunt contabil. Număr valurile mării”

Acesta mai spune că, înainte de Revoluţie, a fost o perioadă de aproximativ un an în care Jean Podaru nu a mai activat ca şofer la Farul. „În acel interval, m-am întâlnit odată cu el. «Ce faci, Jeane?», îl întreb. «Paule, sunt contabil», a venit răspunsul. «Contabil?», m-am mirat eu. «Da, contabil, număr valurile mării», a râs Jean, cu acea doză de umor sumbru al lui“, povesteşte Peniu.

Vestiarul lui FC Naţional, plin de arme. Butoiu, cu pistolul

Fostul fotbalist al Farului Gică Butoiu (actualmente antrenor) a rămas celebru în fotbalul românesc pentru pistolul (adevărat) pe care i l-a pus la tâmplă lui Jean Podaru! „Jucam la FC Naţional şi, într-un meci, am învins Farul cu 1-0 la Constanţa (gol - Costel Enache). La bancari eram un grup de cinci foşti farişti (eu, Cristi Munteanu, Carabaş, Gică Barbu şi Curt), plus antrenorul Florin Marin. După meci, la parterul clubului, Jean, nervos, s-a luat de Carabaş. Eu aveam pistol (îl am şi acum) şi îl purtam la mine. Totul legal, cu acte. Am fugit în vestiar, am luat pistolul (care e cu cartuş cu gaz paralizant), am armat şi i l-am pus la tâmplă lui Podaru, ca să se potolească şi să-l lase în pace pe Carabaş. Lucrurile s-au liniştit imediat. Când am armat, mi-a sărit pe jos un cartuş, pe care mi l-a înapoiat cineva de la Farul. A doua zi, în ziar, a apărut o caricatură foarte reuşită. Vestiarul lui FC Naţional, plin de arme. Mitraliere, puşti, tot tacâmul“, spune Butoiu.

A înghiţit piuliţa                             

Fostul jucător depune şi el mărturie despre cât de repede se enerva Jean Podaru. „Ţin minte că, odată, având acele palme ale sale enorme, nu a reuşit să pună o piuliţă la maşină şi, de nervi, a înghiţit mica piesă. Oricum, n-am văzut în viaţa mea aşa ceva, un om atât de legat de o echipă. Era trup şi suflet pentru Farul. Nu m-am mai întâlnit de mult cu Jean. În seara cu pricina, cu momentul de reculegere, nu am fost la meci, am stat acasă, fiind răcit“, punctează Butoiu, care vorbeşte şi de o contră a lui Podaru, la Constanţa, cu Sorin Cârţu, cu ani în urmă.   
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Danonino 28 Jan, 2016 14:37 Jean este sofer pe ruta cobadin-cta.Un marr om si un sofer minunat.Are si aici o gramada de peripetii