Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
11:56 25 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Atenţie! Invazie de meduze pe o plajă din Mamaia. Ce spune directorul Institutului „Grigore Antipa“ (galerie foto)

ro

11 Jul, 2016 00:00 4554 Marime text

 
Sănătatea turiştilor de pe litoralul Mării Negre ar putea fi pusă în pericol de o invazie masivă de meduze. Ieri, plaja din zona Pescărie - Radio Constanţa era plină de meduze de toate dimensiunile. Micile vietăţi marine erau peste tot: în apă, dar şi pe nisip. Specialiştii explică apariţia micilor vietăţi marine prin curenţii de apă şi temperaturile ridicate din ultima perioadă.
 
„Apariţia lor este legată de curenţii de apă. Meduzele provoacă durere mai ales când rupte şi atinse“, a declarat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, directorul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ din Constanţa, ing. Simion Nicolaev. Situaţia actuală nu este chiar o noutate pentru specialiştii din domeniul marin, creşterea populaţiei de meduze fiind un fenomen apărut acum mai mulţi ani şi sesizat în urma plângerilor turiştilor.
 
Deşi existenţa meduzelor datează din antichitate, iar creaturile marine contribuie la funcţionarea normală a vieţii din ocean, în prezent, din cauza încălzirii globale, populaţia vietăţilor gelatinoase a crescut alarmant. Primul caz în care un om a murit după ce a fost înţepat de o meduză a fost înregistrat în 2010, în Sardinia.

Mai multe specii de meduze, în Marea Neagră

În Marea Neagră trăiesc mai multe specii de meduze, dar sunt vizibile pentru om doar două: Aurelia aurita şi Rizostoma pulmo. Ultima poate ajunge la 70 - 80 de centimetri. Este toxică doar pe tentacule, dacă o atingi. Doar persoanele cu o piele sensibilă pot fi afectate. La fel cum se întâmplă în cazul înţepăturii unei albine. Unii nu păţesc nimic, însă cei foarte sensibili pot face şoc anafilactic.
 
În Marea Neagră nu trăiesc meduze veninoase, cum sunt, de exemplu, în Marea Mediterană. Acolo trăieşte o mică meduză de doar 10 - 15 centimetri, care are celule urticante, veninoase. Meduzele se hrănesc doar cu fitoplancton, format din organisme vegetale. Cele mari pot înghiţi peştişori, atunci când curentul îi poate împinge odată cu fitoplanctonul, dar asta nu înseamnă că se hrănesc cu aşa ceva. Când au hrană din abundenţă, ele se înmulţesc foarte mult, dar pe ele nu le consumă nimeni. Cum sunt formate din apă în proporţie de 99%, nu reprezintă o sursă de nutriţie pentru nicio altă vieţuitoare din Marea Neagră. Meduzele se dezvoltă repede, neavând inamici. Meduzele au un rol doar după ce mor, întrucât în masa apei formează mucilagii, prin descompunere, şi astfel devin o sursă pentru dezvoltarea microorganismelor.

Specii invadatoare

Pe lângă cele două specii indigene de meduze, în adâncurile apei trăiesc alte două specii importate de meduze. Ele au ajuns în Marea Neagră odată cu apa de balast a navelor. Prima specie a fost zărită în Marea Neagră în anul 1987. Ea provine din Atlanticul de Nord. Aici, ea era controlată natural. Ajunsă în Marea Neagră, ea s-a dezvoltat în exces şi a mâncat în mare parte ouă de peşti. După zece ani, din Mediterană a fost adusă, tot accidental, o altă specie de meduză, care s-a hrănit cu prima specie, ce provine din Atlantic.

Ti-a placut articolul?

Comentarii