„O structură specializată în combaterea corupţiei mari şi medii“ De ce vor Mazăre şi Nicuşor desfiinţarea ANI şi a DNA?

Pe 15 ianuarie 2014, Nicuşor Constantinescu era dus, mai mult cu forţa, la sediul DNA, pentru declaraţii. În aceeaşi zi, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa afirma că Direcţia Naţională Anticorupţie ar trebui să fie desfiinţată, declarându-se nemulţumit de faptul că procurorii „fac ce vor în România, nu contează că e USL la guvernare“.
La ieşirea din sediul DNA, social-democratul acuza instituţia că este o „poliţie politică“. „Să vină DNA, poliţia politică, şi să conducă ei România. Un consiliu judeţean este un parlament care votează legile. Dacă CJ votează ceva ilegal, atunci prefectul atacă în instanţă şi suspendă hotărârea. Aceste hotărâri (n.r. cele vizate de ancheta DNA) nu au fost atacate de prefect şi au aviz de legalitate. Ce treabă are DNA să verifice activitatea unui consiliul judeţean?“, întreba, retoric, preşedintele CJ Constanţa.
 
Ce spune Tribunalul Bucureşti
 
În această ordine de idei, amintim că Nicuşor Constantinescu a fost prezentat, săptămâna trecută, la Tribunalul Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă într-un nou dosar. După ce a fost reţinut pentru 24 de ore, ulterior deliberărilor, social-democratul a fost pus în libertate, sub control judiciar. Conform încheierii de şedinţă din 20 martie 2014 a Tribunalului Bucureşti, Constantinescu a fost interceptat atunci când discuta cu „o serie de persoane având diverse poziţii de autoritate“ în ideea în care să le determine „pe acestea să modifice legea privind incompatibilităţile funcţionarilor publici (legea ANI), să desfiinţeze Direcţia Naţională Antricorupţie sau să schimbe din funcţie unele persoane“. „Tot în motivarea referatului întocmit de organul de urmărire penală s-a mai arătat că periculozitatea inculpatului este dată şi de atitudinea sa după descoperirea de către autorităţile statului a unor situaţii de incompatibilitate în care se află (situaţii identificate de ANI) sau a unor indicii privind săvârşirea unor infracţiuni (cazul dosarelor deschise în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa). În aceste împrejurări, în loc să îşi modifice comportamentul astfel încât să se înscrie în dispoziţiile legale, inculpatul a ales să facă demersuri pentru modificarea unor legi astfel încât acestea să se potrivească propriului comportament sau pentru desfiinţarea unor instituţii/schimbarea din funcţie a unor persoane. Relevante în acest sens sunt discuţiile purtate de inculpat cu o serie de persoane având diverse poziţii de autoritate prin care încearcă să le determine pe acestea să modifice legea privind incompatibilităţile funcţionarilor publici (Legea ANI), să desfiinţeze Direcţia Naţională Anticorupţie sau să schimbe din funcţie unele persoane“, se arată în motivarea Tribunalului Bucureşti.
 
„Trebuie desfiinţate aceste structuri“
 
Primarul municipiului Constanţa, social-democratul Radu Mazăre, are aceeaşi atitudine faţă de DNA şi de ANI. Edilul-şef nu ezită să declare, ori de câte ori are ocazia, că se impune desfiinţarea celor două instituţii. Marţi seară, Mazăre a declarat, în contextul unei intervenţii telefonice la România TV: „Eu vă spun că trebuie desfiinţate aceste structuri, DNA şi ANI. Fac public aceste declaraţii“. Şeful municipalităţii constănţene îşi motivează dorinţa de desfiinţare a celor două instituţii prin faptul că acestea ar fi „băsiste“.
 
Imparţialitate, integritate, eficienţă
 
Ce este DNA-ul şi ce face această instituţie atât de hulită de cei doi social-democrat constănţeni? „Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o structură de parchet specializată în combaterea corupţiei mari şi medii. Este creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea şi aducerea în faţa instanţei a cazurilor de corupţie medie şi mare“, se menţionează pe site-ul oficial al DNA.
 
„Persoane corupte care deţin anumite pârghii de putere au sentimentul că sunt deasupra legii“
 
La întrebarea „De ce a fost necesară constituirea unei structuri specializate de parchet doar pentru combaterea corupţiei la nivel înalt şi mediu, atât timp cât corupţia mică, sau mai bine spus corupţia de zi cu zi, «corupţia de ghişeu», este un fenomen pe care cetăţenii îl resimt în mod mult mai direct?“, răspunsul DNA este: „Corupţia la toate nivelurile este alimentată atunci când persoane corupte care deţin anumite pârghii de putere au sentimentul că sunt deasupra legii, că sunt intangibile şi că societatea nu dispune de mijloace suficient de eficace pentru a le dovedi activităţile infracţionale şi a le trage la răspundere“.
 
„Asigurarea integrităţii şi prevenirea corupţiei instituţionale“
 
În ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate (ANI), potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei, publicat în Monitorul Oficial, ANI are drept scop „asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, prin exercitarea de responsabilităţi în evaluarea declaraţiilor de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese potenţiale în care se pot afla persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 176/2010, pe perioada îndeplinirii funcţiilor şi demnităţilor publice“.