De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
04:46 26 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Minunile Dobrogei Cadranul solar de la Cumpăna, la Expoziţia „Comorile României“ din China

ro

26 Jan, 2016 00:00 1515 Marime text


Pe 28 ianuarie, va avea loc, la Muzeul Naţional al Chinei din Beijing, Republica Populară Chineză, vernisajul expoziţiei-eveniment „Comorile României“.
 
Evenimentul constituie un proiect major în cadrul Programului de cooperare culturală dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze pe anii 2013-2016, semnat la Bucureşti, pe 25 noiembrie 2013.
 
Expoziţia „Comorile României“ reprezintă primul eveniment de acest gen şi de o asemenea anvergură, reunind piese reprezentative de arheologie preistorică, clasică şi medievală, precum şi de artă medievală românească, organizat în China în ultimii 66 de ani.
Ideea prezentării la Beijing a unei ample expoziţii reunind unele dintre cele mai importante mărturii ale civilizaţiilor care s-au succedat în spaţiul geografic românesc, din preistorie şi până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, s-a născut încă în toamna anului 2012, odată cu semnarea Memorandumului dintre Art Exhibitions China şi Muzeul Naţional de Istorie a României, privind organizarea expoziţiei „Comorile Chinei“ la Bucureşti.


 
Evenimentul reuneşte 445 de exponate care acoperă treizeci de milenii de istorie şi civilizaţie în spaţiul românesc - din paleoliticul superior şi până la sfârşitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea, obiecte de patrimoniu ce ilustrează bogăţia culturală a tuturor regiunilor istorice româneşti.
 
La materializarea acestui eveniment marcant al muzeografiei româneşti, organizat de Muzeul Naţional de Istorie a României, participă 29 de muzee din ţară, printre care Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu, Complexul Muzeal Naţional Moldova din Iaşi, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova din Ploieşti, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Piese rare din Dobrogea

Reprezentanți ai Muzeului Naţional de Istorie a României, ne-au declarat că din Dobrogea participă la această expoziţie Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) şi Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ (ICEM) din Tulcea.
 
Lista obiectelor incluse în Expoziţia „Comorile României“ din patrimoniul ICEM Tulcea şi MINAC Constanţa.
 
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa:
- Statuia Zeiţei Hekate (Hecate), Tomis, Constanţa;
- Statuia Zeiţei Isis, Tomis, Constanţa;
- Statuia Zeului Apollo, Tomis, Constanţa;
- Statuia Zeiţei Venus (Venus din Tomis), Tomis, Constanţa;
- Cadran Solar, Cumpăna, judeţul Constanţa.
 
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ din Tulcea:
- Amphoriskos;
- Situla, Niculiţel - mormânt tumular;
- Fibulă Zoomorfă;
- Vas lustral, Ibida - Slava Rusă;
- Iconiţă, Noviodunum - Isaccea;
- Pandantiv Sf. Cosmas şi Sf. Damianus, Noviodunum - Isaccea;
- Medalion, Noviodunum - Isaccea;
- Capac vas de lut, Noviodunum - Isaccea.

Despre Cadranul Solar de la Cumpăna



În anul 1960, cu totul întâmplător, s-a descoperit pe teritoriul comunei Cumpăna un cadran solar cu diviziunile timpului trasate între coarnele unui taur. Piesa de marmură demonstrează că înaintaşii noştri ştiau să calculeze ora, dar şi solstiţiul şi echinocţiul.
Realizat din marmură vineţie, el datează din secolul II era noastră. Este una dintre piesele cel mai bine conservate. Acum, „ceasul“  strămoşilor noştri este expus la loc de cinste în localitate, într-un spaţiu special amenajat, în faţa Primăriei.
 
Cadranul de la Cumpăna este înalt de 48,5 cm şi lat de 37, 5 cm. Cadranul concav, cu linii incizate, este susţinut între coarnele unui taur. Suprafaţa cadranului este parte din cilindrul circular drept, raza cercului având 176 mm. Înălţimea cilindrului este de 195 mm, iar lungimea pe perimetru - 200 mm, ceea ce corespunde unui arc de cerc de 70 de grade. Pe suprafaţa cadranului sunt 11 linii convergente, care o împart în 12 sectoare. Sunt linii orare care converg spre punctul unde era înfipt stilul (băţul care lăsa umbră pe linii). Liniile orare care sunt dispuse aproape simetric prin grupe de cinci de fiecare parte a liniei mediane sunt curbe.

Ti-a placut articolul?

Comentarii