Cariera Tasaul afecteaza producatorii agricoli din satul Luminita

Praf in ochi la Lafarge

Extinderea carierei pericliteaza activitatea sistemului de irigatii, conservat pana acum in parametri optimi de catre institutiile abilitate * Pentru a nu afecta intreg sistemul, specialistii au recomandat devierea tronsonului respectiv in afara perimetrului de exploatare a carierei de calcar * Fabricantul de ciment se mandreste cu repunerea in circuitul agricol a opt hectare de teren arabil, din cele 30 cat au de reabilitat * Cu tot programul de reabilitare, situatia acestora este identica cu cea din vara trecuta * Satenii din Luminita spun ca statia de pompare ce deserveste aceasta retea de canale este afectata de activitatea Lafarge in zona

La sesizarea locuitorilor din satul Luminita, ziarul ZIUA de Constanta a facut cateva apeluri, inca din vara anului trecut, catre cei responsabili de situatia unei comunitati abandonate in apropierea exploatarii de calcar Tasaul. Localnicii din apropierea exploatarii Lafarge s-au plans de faptul ca, in urma reluarii exploatarii din apropierea satului, li s-a schimbat viata. Cei cativa sateni mai cu curaj s-au plans de faptul ca recoltele le sunt afectate de activitatea din cariera, iar satul a devenit un decor sordid care are pe fundal basculante de mare tonaj. Un singur lucru ii intereseaza pe agricultorii din zona: sa poata cultiva din nou pamantul. Ei spun ca statia de pompare a sistemului de irigatii a fost si ea afectata de activitatea din cariera. La putin timp de la preluarea Romcim Medgidia de catre celebrul producator de ciment "Lafarge", locuitorii din zona carierei Tasaul, respectiv comunele Luminita si Corbu, au inceput sa resimta efectul exploatarii carierei din apropiere. Praful produs de exploatarea calcarului a accentuat fenomenul poluarii mediului inconjurator. Pentru ca influentele activitatii desfasurate de fabricantul de ciment au persistat, implicand transformari majore de peisaj si au condus la dereglarea echilibrului natural si al sistemelor biologice, localnicii au sesizat, inca din 2000, tuturor forurilor competente aceste probleme. In plus, reprezentati de un lider al actiunilor civice cetatenesti, in persoana Silviei Brighiu, au solicitat ajutor din partea primariilor, institutiilor specializate in probleme de mediu inconjurator referitor la gravele poluari produse de activitatea Lafarge-Romcim in sistemul natural de mediu, apa-aer-sol. Calitatile echilibrate ale acestor trei factori au fost influentate de diversi produsi rezultati de procesele tehnologice aferente producerii cimentului. Astfel, apa a suferit o poluare prin infiltratiile in panza freatica a prafului de calcar. Tot acesta, provenind de la exploatatiile de suprafata si de la transportul perpetuu, circula liber in aer sub forma unei pulberi respirabile, purtata de curentii din zona. La randul lui, solul este grav afectat in situ, unde in timp s-a constatat calcarizarea stratului vegetal natural, afectand toate recoltele proprietarilor de terenuri din zonele adiacente. Exploatarea terenurilor arabile in parametri optimi a devenit o problema si din cauza cresterii temperaturii solului, mai ales vara, cand apare un fenomen de refractie datorat de mixtura rezultata intre apele pluviale si depunerile de calcar, ce au format o pelicula la nivelul solului, care contribuie la incalzirea exagerata a acestuia. In final, acest grav dezechilibru produs nu numai de Lafarge-Romcim, ci, in zonele alaturate, si de "Miniera Dobrogea", aflata intr-o permanenta incercare de privatizare, a dus la inregistrarea de grave schimbari de metabolism ale organismului uman. Majoritatea locuitorilor din zona reclama disfunctii ale aparatului digestiv, care se finalizeaza cu aparitia unor boli cronice ale acestuia. Numarul crescatorilor de animale din zona s-a diminuat la randul lui, din doua motive: productiile scazute de furaje obtinute de pe terenurile exploatate aflate in dezechilibru ecologic si din cauza factorilor influentati de poluare, aerul si apa. Fondul piscicol a avut de suferit, la randul lui, prin reducerea cantitatilor de peste. Per total, intreaga activitate care se desfasura normal pana acum catva timp a fost afectata mai mult sau mai putin de activitatea producatorului de ciment local, care si-a marit volumul in exploatarea carierei.

Planuri, realizari...

Pe langa cele reclamate de localnici s-au mai adaugat, in timp, si alte probleme. In primul rand, din cauza strategiei agresive de extindere a exploatarilor la suprafata a rezervelor de calcar necesare fabricarii clincherului, mai ales, s-a ajuns la periclitarea unui sistem de irigatii din zona carierei de la Luminita. Povestea dateaza de anul trecut, cand Lafarge a intentionat extinderea suprafetei de exploatare a calcarului in acea zona, fapt care a solicitat devierea tronsonului de irigatii local. In prezent, din declaratiile unor oficiali din cadrul SN "Imbunatatiri Funciare" a reiesit ca sistemul de irigatii de la Luminita este in procedura de conservare inca de prin anii `90, gata oricand pentru a fi pus in functiune. De asemenea, pentru a nu afecta sistemul de irigare de la Luminita-Corbu, acestia au propus o solutie viabila prin care devierea sa se faca in afara perimetrului solicitat pentru exploatarea calcarului, plecandu-se de la capatul aval terminal. Aceleasi surse au declarat ca toate costurile rezultate din executarea acestei operatiuni de deviere a tronsonului vor fi suportate de investitor, respectiv Lafarge Medgidia. Un alt inconvenient pentru cei din zona, reabilitat in parte, a fost folosirea drumurilor de acces din comune de catre mijloacele de mare tonaj ale Lafarge, prin care se realiza transportul calcarului de la cariere la baza. Dupa indelungi reclamatii si tratative, conducerea fabricii a investit peste doua milioane de dolari in retehnologizarea liniilor de productie si in constructia unui drum nou de acces in cariera Tasaul, drum plasat in afara satului Luminita. Pentru a reduce efectele transportului de la cariera catre punctele de colectare, drumul este udat zilnic printr-un sistem automat de aspersoare. In plus, in apropierea satului a fost instalat un zid antifonic care se intinde pe o lungime de peste 120 metri. Pentru a completa gama masurilor privind reechilibrarea sistemului natural afectat de activitatea in sine, Lafarge-Romcim are in curs de finalizare un program de redare in circuitul arabil a 30 de hectare de teren. Doar opt hectare sunt aproape finalizate, zic ei, desi localnicii atesta verbal ca starea acestei suprafete de teren este aceeasi din vara anului trecut. Pentru intreaga suprafata de 30 de hectare se deruleaza o procedura de depunere de loess si cam atat. Numai ca pentru refacerea terenului si repunerea lui in circuitul arabil, dupa loess ar trebui sa urmeze infiintarea unor vegetatii, eventual forestiere, pentru ca solul sa se poata regenera si produce mai tarziu. Printre altele, ar fi un inceput bun, dat fiind ca intreprinderea de stat "Miniera Dobrogea" are de vreo 30 de ani suprafete de teren in exploatare si nu are nici pana in prezent vreo realizare in domeniul protectiei mediului. Daca Lafarge-Romcim ar demara, potrivit nevoilor stringente si legislatiei in vigoare privind protectia mediului, diverse proiecte, acestea ar putea fi sustinute si prin finantare cu bani din Fondul National de Mediu, care raporta, la finele anului trecut, circa 1000 miliarde lei. Doar ca, de ceva timp, preocuparile consortiului francez prezent in Romania tin doar de sfera castigului. Nimeni nu este absurd sa nu accepte ca de la preluarea de catre Lafarge nu sunt si initiative laudabile ale concernului care domina piata europeana a cimentului, dar suntem de asemenea foarte constienti de faptul ca, daca exploatarea ar fi fost in Franta, Lafarge s-ar fi miscat altfel. Mai-marii companiei au multumit repede primaria de la Corbu avand in vedere ca orizontul asteptarilor era sub actiunile companiei.