Se cauta investitori pentru Bastroe

Statul ucrainean nu mai finanteaza dezastrul deltei

Schimbarea Guvernului ucrainean condus de premierul Viktor Ianukovici, cu cel condus de Viktor Iuscenko, aduce modificari si in realizarea canalului Bastroe * Exista posibilitatea ca statul sa nu mai finanteze constructia care a generat cel mai mare scandal in care a fost implicata Ucraina anul trecut, exceptie facand alegerile din noiembrie # Cei implicati in proiect au inceput sa caute solutii * Intreprinderea de stat "Delta-Lotman" intentioneaza sa organizeze o licitatie nationala pentru atragerea de investitori straini si autohtoni in vederea continuarii lucrarilor de constructie la tronsonul doi al canalului navigabil Dunare- Marea Neagra * Informatia a fost data publicitatii de agentia ucraineana "Obkom", fiind preluata ulterior de Agentia de stiri "Rusia la zi" * Constructia a carei valoare investitionala ajunge la peste noua milioane de dolari a fost incredintata Companiei germane Josef M=F6bius * La final, canalul va avea o lungime de 162,2 kilometri, o latime de 115 m, iar adancimea maxima va fi de 8,1 metri

Despre planurile Ucrainei de a construi un canal adanc de navigatie pe bratul Bastroe se vorbeste de doi ani. El trebuia sa imbunatateasca infrastructura de transport internationala, avand in vedere ca sistemul de canale care functioneaza pe teritoriul Romaniei este suprasolicitat. A fost insa suficient ca, in luna mai, ucrainenii sa inceapa lucrarea, si romanii sa dea alarma.Scandalul "Bastroe", care a tinut primele pagini ale tuturor ziarelor anul trecut, si care parea sa fi intrat intr-un con de umbra, ia o alta turnura. Schimbarea administratiei ucrainene de dupa alegerile din noiembrie anul trecut, cu cea in fruntea careia se afla acum Vladimir Iusccenko, a redus, se pare, si sumele alocate pentru realizarea celebrului canal. Numai aceasta poate fi explicatia pentru aparitia in urma cu cateva zile a uneia dintre cele mai socante vesti, in legatura cu acest proiect.

Nu mai sunt bani

Informatia a fost furnizata de directorul adjunct al societatii cu capital de stat "Delta-Lotman", Konstantin Sezov, la o consfatuire dedicata indeplinirii programului "Initiativa regionala 2002-2006". Potrivit spuselor sale, in prezent, canalul poate fi traversat de ambarcatiuni cu pescaj mai mic de 5,5 metri. Tocmai de aceea, a adaugat Sezov, "pentru adancirea senalului navigabil este nevoie de peste 280 milioane grivne, bani de care intreprinderea nu dispune". Statul nu a mai stabilit pentru anul in curs nimic in buget, iar societatea cu capital de stat nu poate acorda decat circa 12 ori mai putin."Bugetul de stat nu prevede astfel de cheltuieli. Noi putem contribui doar cu 20 milioane de grivne, iar pentru atragerea de fonduri ne-am propus sa organizam un concurs national pentru investitori straini si locali interesati sa participe la realizarea canalului", a explicat Sezov.Canalul va avea o lungime proiectata de 162,2 kilometri, o latime de 115 m, iar adancimea maxima va fi de 8,1 m. Pentru prima faza a proiectului, a carui realizare a fost incredintata companiei germane Josef M=F6bius, au fost alocate trei milioane de dolari, iar costul total al lucrarii este de noua milioane de dolari.

Favorabil Ucrainei, nefavorabil Romaniei

Unicitatea proiectului ucrainean consta in faptul ca, traversand bratul Bastroe, el devine veriga cheie a coridorului international de transport numarul 7, transferand astfel in favoarea Ucrainei pana la 60% din tranzitul de marfuri care se efectueaza in prezent pe Dunare. Ca urmare, veniturile anuale care vor intra in bugetul national s-ar putea cifra, potrivit unor calcule estimative, la 120-150 milioane de dolari. Simpla dare in exploatare a primului tronson al canalului, permite o crestere a volumului transporturilor de export pe portiunea ucraineana a Deltei Dunarii cu 17%.Potrivit spuselor lui Sezov, din momentul inaugurarii canalului, la 26 septembrie 2004, aceasta cale de trecere spre Marea Neagra a fost folosita de 276 de nave din 17 state ale lumii.La randul sau, seful Directiei ucrainene de Navigatie pe Dunare, Piotr Suvorov, a precizat ca in patru luni de exploatare, volumul marfurilor transportate pe canalul pe bratul Bastroe s-a cifrat la 120.000 tone. El crede ca anul acesta acest indicator va atinge 250.000 tone. "Daca in 2006-2007 va fi construit al doilea tronson al canalului navigabil de mare adancime, volumul transporturilor de marfuri va creste la 400.000 tone", a estimat Suvorov.

Specialistii romani isi mentin punctul de vedere

Potrivit "Notei privind impactul asupra mediului produs de constructia canalului Bastroe in Rezervatia Biosferei Dunarea din Ucraina", intocmita de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii" la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe-Directia Drept International si Tratate si inregistrata la numarul 122/2004, aceasta actiune "va perturba grav echilibrul ecologic si hidrologic al zonei, afectand intreaga regiune a Deltei Dunarii, inclusiv Rezervatia Biosferei Delta Dunarii". In document se mai arata ca operarea pe canalul nou construit va schimba regimul hidrologic, conducand la disparitia unor canale mici de legatura cu canalul Bastroe si transformarea zonelor umede actuale in pajisti, iar acest aspect va influenta negativ biofiltrarea, cea mai importanta functie a deltei. Operatiunile de construire a canalului vor cauza daune habitatului si bazei trofice a majoritatii speciilor de pesti ce vietuiesc in zona, inclusiv celor sapte specii ce sunt mentionate in Lista Rosie Europeana si 16 in Lista Rosie Ucraineana. Tot ca rezultat al distrugerii bazei trofice, capturile anuale de peste de apa dulce ar putea scadea cu circa 19 tone, iar ale celui marin cu circa 80 de tone. Migrarea de reproducere a scrumbiei de Dunare se desfasoara si prin canalul Bastroe, iar operarea pe acest canal va reduce capturile industriale cu circa 90 de tone. Adancirea albiei canalului si lucrarile permanente de intretinere a sa vor impiedica dezvoltarea puietului de sturioni si scrumbie, cu consecinte grave ulterioare, iar indiguirea malurilor estuarului Bastroe va distruge zonele de inmultire a multor specii de pesti. In rezervatie cresc aproape 260 de specii de pasari, dintre care 51 in Listele Rosii Ucrainene si Europene, locatia reprezentand teritoriul de habitat a peste o mie de pasari, dintre care zona de cuibarit pentru o mie de perechi de cormorani pitici, trei perechi de vultur codalb, dar si mii de pelicani comuni, pelicani creti, gaste cu gat rosu si altele. Vor fi afectate zonele din nord-estul deltei, dintre care zonele de protectie integrala Letea, in suprafata de aproape trei mii de hectare, Rosca-Buhaiova, in suprafata de aproape zece mii de hectare, ostroavele renaturate Babina, Cernovca, precum si zona renaturata din amenajarea piscicola Popina, in suprafata totala de aproape opt mii de hectare. Vor avea de suferit si comunitatile de plante, iar poluarea va avea drept consecinta o influenta negativa asupra dezvoltarii plantelor pe o raza de circa cinci kilometri in jurul canalului, cunoscut fiind ca majoritatea speciilor din delta sunt intolerante la activitati industriale. Si comunitatile umane vor avea de suferit, mijloacele de existenta ale populatiei locale in zona Dunarii bazandu-se in principal pe pescuit, constructia canalului punand sub semnul intrebarii aceasta activitate traditionala.Concluzia prestigiosului Institut National Delta Dunarii este una deosebit de clara si dura in acelasi timp: realizarea acestui proiect va duce la violarea principiilor de management al rezervatiei biosferei, definite de UNESCO in programul sau "Omul si natura", iar "constructia canalului ameninta existenta Rezervatiei Biosferei Dunarea din Ucraina, cu impact si asupra Rezervatiei Delta Dunarii din Romania".