Politistii de la Rutiera au „riscat" reputatia institutiei

Judecătorii Tribunalului Constanţa, care au dispus arestarea celor 11 agenţi ai Poliţiei Rutiere cercetaţi pentru fapte de corupţie şi a celor trei civili anchetaţi alături de aceştia, au argumentat că poliţiştii „şi-au riscat nu numai propria reputaţie, ci şi pe cea a instituţiei care i-a angajat şi al cărei rol era respectarea ordinii publice şi a legilor ţării, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor".

Argumentul se regăseşte în hotărârea prin care instanţa motivează decizia de arestare a celor 14 suspecţi, în baza faptului că aceştia ar reprezenta un pericol social concret. Într-o hotărâre ce cuprinde peste 50 de pagini, judecătorii par mai degrabă să reformuleze şi să restructureze propunerea de arestare şi rezoluţia de începere a urmăririi penale faţă de suspecţi, tratând în mod separat, ce-i drept, situaţia fiecărei persoane pentru care s-a cerut arestarea. Judecătorul Monica Tănase a precizat că „este real că inculpaţii au vârste tinere şi nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, însă aceste circumstanţe personale sunt într-o mică contrapondere raportat la calitatea pe care fiecare din cei 11 inculpaţi o deţinea, ţinând cont de atitudinea pe care aceştia au manifestat-o, având în vedere că, deşi luau în calcul posibilitatea interceptării convorbirilor, vorbind cât de cât codificat, continuau să facă aranjamente între ei cu privire la şoferii prinşi în trafic încălcând regulile de circulaţie, ceea ce dovedeşte indiferenţă faţă de consecinţe şi iresponsabilitate". „Chiar dacă ulterior declanşării urmăririi penale, de la data luării prima oară a măsurii arestului preventiv, inculpaţii au continuat să lucreze în cadrul Poliţiei Rutiere, fiind la dispoziţia instituţiei", arată magistratul, „aceştia nu au mai îndeplinit atribuţiile ce implică răspundere, conform art. 65 al. 4 din Statutul poliţistului".

Ruşescu, Mircea şi Cadîr, „pericol ridicat"

Nu în ultimul rând, instanţa a apreciat că „(...) există indicii privind o activitate infracţională continuată, la care fiecare şi-a adus mai mult sau mai puţin contribuţia, rezultă legături şi înţelegeri între inculpaţi care nu necesitau nici măcar explicaţii, ci pur şi simplu un telefon cu un mic detaliu de identificare a şoferului contravenient, colegul înţelegând despre ce este vorba". Trebuie menţionat că judecătorul care a analizat cauza a subliniat „pericolul ridicat" existent în acţiunile poliţiştilor Daniel Andrei Mircea şi Elvin Cadîr, „care au furnizat informaţii inculpatului Lupu Alexandru (...), informaţii care nu erau secrete de serviciu şi parveneau astfel unei persoane bănuite de comiterea unei infracţiuni de tâlhărie". De asemenea, instanţa atrage atenţia şi asupra pericolului reprezentat de Gigi Cristian Ruşescu, „având în vedere că acesta apare făcând cele mai numeroase intervenţii la colegii săi, iar pe de altă parte, în calitatea sa de apărător al ordinii publice, îşi sfătuişte prietenii care au comis uneori accidente grave, soldate cu decesul victimei, vătămări sau distrugeri materiale, să fugă de la locul accidentului, să mănânce ceva înainte de testarea cu aparatul Drager spre a nu fi depistaţi cu alcoolemie sau să pretindă că la volan, la momentul producerii accidentului, s-a aflat o altă persoană". Mai mult, magistratul a subliniat că „serviciile" pe care poliţiştii au fost acuzaţi că le-au făcut diverselor persoane nu ar fi rămas niciodată „neplătite". Totuşi, la polul opus, avocatul Apostol Armeanu, unul din apărătorii acuzaţilor, a precizat că „motivarea instanţei conţine relatări despre convorbiri telefonice între inculpaţi şi, în niciun fel, într-un mod consistent, relatări despre faptele care să definească elementele pentru care s-a cerut arestarea preventivă a acestora". Recursul poliţiştilor se va judeca mâine, de la ora 10.00, la Curtea de Apel.