Opt cazuri grave de corupÅ£ie au zguduit ConstanÅ£a în 2009. Într-un eventual
top al faptelor de corupÅ£ie în instituÅ£iile constănÅ£ene anchetate de procurori,
primele locuri ar fi ocupate de cazul celor 36 de poliţişti ai Serviciului
Rutier, suspectaÅ£i de luare de mită ÅŸi alte infracÅ£iuni, urmat îndeaproape de
scandalul în care au fost implicaÅ£i ofiÅ£erii din conducerea Inspectoratului
pentru SituaÅ£ii de Urgenţă Dobrogea, dar ÅŸi de vâlva creată în jurul cazului
Înalt Prea SfinÅ£iei Sale Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
Nu în ultimul rând, un loc fruntaÅŸ l-ar ocupa ÅŸi fostul director adjunct al
Inspectoratului Teritorial de Muncă ConstanÅ£a, Marius Ciobanu, prins în
flagrant în timp ce primea ÅŸpagă ÅŸi trimis în judecată. Acestor prezumate fapte
de corupţie li se adaugă şi altele, poate mai puţin spectaculoase, dar la fel
de grave.
Arestări la Rutieră
Scandalul „Rutiera" a lovit ConstanÅ£a la sfârÅŸitul lunii iunie. Mai exact,
pe 25 iunie, 36 de agenţi ai Serviciului Poliţiei Rutiere au fost ridicaţi de
mascaţi din casele lor, de la primele ore ale dimineţii, şi aduşi pe sus,
practic, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul ConstanÅ£a, unde au fost
audiaÅ£i ore în ÅŸir cu privire la presupuse fapte de corupÅ£i. Cei 36 cercetaÅ£i
de procurori ÅŸi DGA sunt Gigi Cristian RuÅŸescu, Daniel Andrei Mircea, Elvin
Cadîr, Dumitru Iulian Maxim, Enis Vuap, Andrei Bogdan Călugăru, Liviu Iulian
Conduleţ, Cosmin Cristian, Marian Drăguţ, Paul Mihai Ciolpan, Marius Ivan,
Ervin Tulei, Alexandru Ivanov, Daniel Coiciu, Alexandru Ianţoc, Răzvan Viorel
Ţigănuş, Cornel Ionuţ Drăghici, Anatoli Trifanov, Marian Aldea, Laurenţiu Dan
Mihale, Marian Gabriel Ciubotariu, Bogdan Lucian Cojocaru, Ciprian Enache,
Gheorghe Gabriel Rădulescu, Mihai Alexandru Manea, Marian Adrian Chisoiu,
Cristian Nazarovici, Romeo Georgian Gănuţ, Ion Zorilă, Edvin Osman, Cristina
Gherlan, George Busuioc, Florin Marius Gîlcă, Gheorghe Costea, George Eduard
Niţuleac şi Răzvan Scurtu. Alături de aceştia sunt cercetaţi şi patru civili,
respectiv Gigel Budur, Alin Bogdan Drughe, George Guliu ÅŸi Marian Alexandru
Lupu, ultimul fiind implicat într-o tâlhărie deosebit de gravă petrecută la
HârÅŸova, în cursul lunii noiembrie 2008. Din cei 36 agenÅ£i, procurorii au cerut
la momentul respectiv arestarea a 11 poliţişti şi trei dintre civili, apreciind
că pedeapsa prevăzută pentru faptele lor este închisoarea pe o perioadă mai
mare de patru ani, iar lăsarea lor în libertate reprezintă un pericol concret
pentru ordinea publică. „Acestea", au susÅ£inut anchetatorii, „sunt persoane care
fac parte din sistem, au cunoştinţe despre mijloacele de care dispun organele
judiciare pentru constatarea ÅŸi dovedirea infracÅ£iunilor, de aceea, în
desfăşurarea activităţii infracÅ£ionale ÅŸi-au luat întotdeauna măsuri de
prevedere, de confidenÅ£ialitate, dând dovadă de inventivitate ÅŸi de persuasiune
în abordarea problematicii ÅŸi în modul de rezolvare al acesteia". Mai mult,
procurorii au arătat că aceştia se foloseau de diferite coduri pentru a
comunica, „astfel încât persoane neavizate să nu aibă posibilitatea imediată de
a înÅ£elege scopul real al mesajelor transmise între inculpaÅ£i". ReprezentanÅ£ii
parchetului au oferit ÅŸi exemple în acest sens: „Dă-i Aurel Vlaicu, fără PP",
„Åžterge tabla de ÅŸah, fă rocada mare", „Bem o cafea mai târziu", „Ai rezolvat exerciÅ£iile
la matematică". În plus, procurorii au afirmat că „activitatea inculpaÅ£ilor
este deosebit de periculoasă, întrucât aceÅŸtia se dedau fără scrupule la a
contraface probe de sânge, a măslui dosare penale, în scopul sustragerii de la
urmărirea penală a adevăraţilor autori". De altfel, motivaţia care pare să fi
stat la baza acestor acÅ£iuni este „îmbogăţirea prin mijloace frauduloase", după
cum au argumentat procurorii. Pentru a determina instanţa să admită propunerea
de arestare preventivă, reprezentanÅ£ii parchetului au susÅ£inut că „există deja
conturată opinia conform căreia în rândul agenÅ£ilor de poliÅ£ie judiciară s-a
format o castă care rezolvă orice, prin orice mijloace privind intervenÅ£ia în
beneficiul infractorilor sau a contraveninenÅ£ilor, prin intermediari, urmând ca
folosul să fie obţinut de la cumpărătorul de influenţă". Cei 11 poliţişti au
fost arestaÅ£i de două ori, Curtea de Apel hotărând, în cele din urmă,
eliberarea lor definitivă, argumentând că urmărirea penală a fost nelegală ÅŸi,
pe cale de consecinţă, ar fi lovită de nulitate. La acest moment, pe rolul
Tribunalului ConstanÅ£a se află mai multe dosare în care poliÅ£iÅŸtii anchetaÅ£i
i-au dat în judecată pe procurori, dar ÅŸi pe superiorii lor, pe motiv că li
s-au încălcat mai multe drepturi ÅŸi că autorităţile au făcut un adevărat circ
mediatic din arestarea lor.
Conducerea ISU, decapitată
Înainte de scandalul „Rutiera", constănÅ£enii trecuseră deja prin experienÅ£a
Inspectoratului pentru SituaÅ£ii de Urgenţă Dobrogea. În luna mai, opt ofiÅ£eri
din conducerea instituţiei au fost arestaţi, la cererea DNA, acuzaţi fiind de
fraudarea concursului pentru ocuparea funcţiilor ISU, din 2007. Pe lista neagră
a DNA s-au aflat colonelul Andrei Gabriel Niculae, mr Gabriel Alexandrescu, lt.
Adrian Mihai Bugnar, cpt. Marius Sorin Bugnar, mr. Costel Datcu, cpt. Florin
Niculae, lt. col. Sorin-Marius Creţu şi maiorul Liviu Deoşlea. Iniţial,
„briciul" DNA părea să-i fi cruÅ£at pe colonelul Neculai Coman, prim-adjunct al
inspectorului ÅŸef la acel moment, dar ÅŸi pe fostul ÅŸef al inspectoratului,
generalul Petre Trandafir, pensionat la acea dată. Ulterior, însă, DNA a cerut
şi arestarea celor doi, după ce anchetatorii au ajuns la concluzia că cei doi
ar fi fost „artizanii" fraudării concursului. TotuÅŸi, la momentul trimiterii
dosarului la instanţă, lista DNA a fost mult mai cuprinzătoare decât s-ar fi
putut crede. Alături de cei zece ofiţeri, a fost deferit instanţei şi noul
inspector ÅŸef al ISU Dobrogea, colonelul Viorel Costache, dar ÅŸi fostul
comandant al Flotei, contraamiralul Mircea Rusmănică, precum şi alţi ofiţeri şi
subofiţeri. La ora actuală, dosarul a fost trimis pe masa judecătorilor Curţii
ConstituÅ£ionale, iar procesul, care în mod normal se desfăşoară la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, a fost suspendat.
Cât costă harul
În 2009, nici Biserica Ortodoxă Română nu pare să fi scăpat neatinsă de
stigmatul corupÅ£iei. În urma unei anchete jurnalistice desfăşurate de ziariÅŸtii
de la România Liberă, Înalt Prea SfinÅ£ia Sa Teodosie a fost filmat în timp ce
îl întreba pe un presupus aspirant la statutul de preot cât ar fi dispus să dea
pentru a-ÅŸi cumpăra „harul". În replică, reprezentanÅ£ii Arhipepiscopiei
Tomisului au susţinut că filmul este un trucaj, imaginile fiind tăiate şi
re-montate, iar vorbele ÎPS, răstălmăcite. IniÅ£ial, ancheta a fost desfăşurată
de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul ConstanÅ£a, însă, ulterior,
cazul a fost declinat la Parchetul General, care a început urmărirea penală
faţă de arhiereu, iar de acolo, cazul a plecat la Direcţia Naţională Anticorupţie,
unde se află ÅŸi în prezent.
Ciobanu, prins în flagrant
Pe 13 octombrie, Marius Ciobanu, directorul coordonator adjunct al ITM
ConstanÅ£a a fost prins în flagrant în timp ce primea suma de 2.500 de lei de la
un denunţător. El a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, de
procurorii DNA pe 6 noiembrie, sub acuzaţia de trafic de influenţă. Potrivit
DNA, pe 9 octombrie 2009, Ciobanu, în calitate de director coordonator adjunct
al ITM ConstanÅ£a, ar fi pretins de la un denunţător, „administrator al unei
societăţi comerciale, o sumă de bani neprecizată pentru ca, în schimb, să
intervină pe lângă un subordonat de-al său care să soluÅ£ioneze în mod favorabil
denunţătorului o plângere referitoare la nerespectarea de către firma denunţătorului
a legislaţiei referitoare la raporturile de muncă". Pe 13 octombrie 2009, directorul
a fost surprins în flagrant de procurorii anticorupÅ£ie imediat după primirea
sumei de 2.500 lei de la denunţător. Ulterior, el a fost arestat, în urma
deciziei judecătorilor Tribunalului ConstanÅ£a. În acest moment, directorul se
află închis în Penitenciarul Poarta Albă, procesul desfăşurându-se la Tribunal.
Marius Ciobanu a respins acuzaţiile aduse de DNA şi a explicat că, de fapt,
banii respectiv erau meniÅ£i unui fost angajat al denunţătorului, reprezentând o
parte din salariul acestuia, pe care directorul vroia să i-i dea, astfel încât
să stingă conflictul dintre cei doi.
Mită la spital, la aeroport ...
De-a lungul anului 2009, ConstanÅ£a a mai fost zguduită de alte câteva
scandaluri de corupţie care, deşi, poate, nu la fel de spectaculoase, sunt la
fel de grave. Dintre acestea îl amintim pe cel al poliÅ£istului Iulian Iliuţă
Nucu, prins în flagrant în timp ce primea palincă de la un denunţător, dar ÅŸi
episodul „mita la aeroport", în care ÅŸeful Compartimentului Energetic de la
Aeroportul Mihail Kogălniceanu, Adrian Ionescu, a fost depistat în timp ce
primea 2.000 de dolari mită. Nu în ultimul rând, este de amintit ÅŸi incidentul
„ÅŸpagă la spital", în urma căruia liderul sindicatului TESA, Valentin Crăciun,
şi Magdalena Maria Popovici Necula, inginer şef al Serviciului de Investiţii şi
Dezvoltare, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa au fost
deferiÅ£i instanÅ£ei, sub acuzaÅ£ia de luare de mită. De asemenea, săptămâna
trecută, doi poliţişti de frontieră de la SPF Ostrov au fost arestaţi, pentru
şpagă. Cei doi sunt Stelian Constantin şi Sorin Silviu Constantin. Potrivit
anchetatorilor, cei doi erau „filaÅ£i" de aproximativ trei luni de zile,
însă abia săptămâna trecută s-a reuÅŸit realizarea unui flagrant, în urma căruia
Marin Mollov, poliţistul de frontieră bulgar ce se presupune că ar fi fost
complicele celor doi, ar fost depistat în timp ce primea suma de 100 de euro.
Banii i-au fost înmânaÅ£i de investigatorul sub acoperire care, după achitarea
„taxei", a fost lăsat să intre pe teritoriul României cu 50 de plase
monofilament, interzise de legea română.
|