Coruptie de top in Constanta

Duminica, 27 Decembrie 2009 | 00:09:01
Cecilia ZAREA Print

Tag-uri: coruptie rutiera ips teodosie isu dobrogea marius ciobanu
(2249)

Nu în ultimul rând, un loc fruntaş l-ar ocupa şi fostul director adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă Constanţa, Marius Ciobanu, prins în flagrant în timp ce primea şpagă şi trimis în judecată. Acestor prezumate fapte de corupţie li se adaugă şi altele, poate mai puţin spectaculoase, dar la fel de grave.

Arestări la Rutieră

Scandalul „Rutiera" a lovit Constanţa la sfârşitul lunii iunie. Mai exact, pe 25 iunie, 36 de agenţi ai Serviciului Poliţiei Rutiere au fost ridicaţi de mascaţi din casele lor, de la primele ore ale dimineţii, şi aduşi pe sus, practic, la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, unde au fost audiaţi ore în şir cu privire la presupuse fapte de corupţi. Cei 36 cercetaţi de procurori şi DGA sunt Gigi Cristian Ruşescu, Daniel Andrei Mircea, Elvin Cadîr, Dumitru Iulian Maxim, Enis Vuap, Andrei Bogdan Călugăru, Liviu Iulian Conduleţ, Cosmin Cristian, Marian Drăguţ, Paul Mihai Ciolpan, Marius Ivan, Ervin Tulei, Alexandru Ivanov, Daniel Coiciu, Alexandru Ianţoc, Răzvan Viorel Ţigănuş, Cornel Ionuţ Drăghici, Anatoli Trifanov, Marian Aldea, Laurenţiu Dan Mihale, Marian Gabriel Ciubotariu, Bogdan Lucian Cojocaru, Ciprian Enache, Gheorghe Gabriel Rădulescu, Mihai Alexandru Manea, Marian Adrian Chisoiu, Cristian Nazarovici, Romeo Georgian Gănuţ, Ion Zorilă, Edvin Osman, Cristina Gherlan, George Busuioc, Florin Marius Gîlcă, Gheorghe Costea, George Eduard Niţuleac şi Răzvan Scurtu. Alături de aceştia sunt cercetaţi şi patru civili, respectiv Gigel Budur, Alin Bogdan Drughe, George Guliu şi Marian Alexandru Lupu, ultimul fiind implicat într-o tâlhărie deosebit de gravă petrecută la Hârşova, în cursul lunii noiembrie 2008. Din cei 36 agenţi, procurorii au cerut la momentul respectiv arestarea a 11 poliţişti şi trei dintre civili, apreciind că pedeapsa prevăzută pentru faptele lor este închisoarea pe o perioadă mai mare de patru ani, iar lăsarea lor în libertate reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică. „Acestea", au susţinut anchetatorii, „sunt persoane care fac parte din sistem, au cunoştinţe despre mijloacele de care dispun organele judiciare pentru constatarea şi dovedirea infracţiunilor, de aceea, în desfăşurarea activităţii infracţionale şi-au luat întotdeauna măsuri de prevedere, de confidenţialitate, dând dovadă de inventivitate şi de persuasiune în abordarea problematicii şi în modul de rezolvare al acesteia". Mai mult, procurorii au arătat că aceştia se foloseau de diferite coduri pentru a comunica, „astfel încât persoane neavizate să nu aibă posibilitatea imediată de a înţelege scopul real al mesajelor transmise între inculpaţi". Reprezentanţii parchetului au oferit şi exemple în acest sens: „Dă-i Aurel Vlaicu, fără PP", „Şterge tabla de şah, fă rocada mare", „Bem o cafea mai târziu", „Ai rezolvat exerciţiile la matematică". În plus, procurorii au afirmat că „activitatea inculpaţilor este deosebit de periculoasă, întrucât aceştia se dedau fără scrupule la a contraface probe de sânge, a măslui dosare penale, în scopul sustragerii de la urmărirea penală a adevăraţilor autori". De altfel, motivaţia care pare să fi stat la baza acestor acţiuni este „îmbogăţirea prin mijloace frauduloase", după cum au argumentat procurorii. Pentru a determina instanţa să admită propunerea de arestare preventivă, reprezentanţii parchetului au susţinut că „există deja conturată opinia conform căreia în rândul agenţilor de poliţie judiciară s-a format o castă care rezolvă orice, prin orice mijloace privind intervenţia în beneficiul infractorilor sau a contraveninenţilor, prin intermediari, urmând ca folosul să fie obţinut de la cumpărătorul de influenţă". Cei 11 poliţişti au fost arestaţi de două ori, Curtea de Apel hotărând, în cele din urmă, eliberarea lor definitivă, argumentând că urmărirea penală a fost nelegală şi, pe cale de consecinţă, ar fi lovită de nulitate. La acest moment, pe rolul Tribunalului Constanţa se află mai multe dosare în care poliţiştii anchetaţi i-au dat în judecată pe procurori, dar şi pe superiorii lor, pe motiv că li s-au încălcat mai multe drepturi şi că autorităţile au făcut un adevărat circ mediatic din arestarea lor.

Conducerea ISU, decapitată

Înainte de scandalul „Rutiera", constănţenii trecuseră deja prin experienţa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea. În luna mai, opt ofiţeri din conducerea instituţiei au fost arestaţi, la cererea DNA, acuzaţi fiind de fraudarea concursului pentru ocuparea funcţiilor ISU, din 2007. Pe lista neagră a DNA s-au aflat colonelul Andrei Gabriel Niculae, mr Gabriel Alexandrescu, lt. Adrian Mihai Bugnar, cpt. Marius Sorin Bugnar, mr. Costel Datcu, cpt. Florin Niculae, lt. col. Sorin-Marius Creţu şi maiorul Liviu Deoşlea. Iniţial, „briciul" DNA părea să-i fi cruţat pe colonelul Neculai Coman, prim-adjunct al inspectorului şef la acel moment, dar şi pe fostul şef al inspectoratului, generalul Petre Trandafir, pensionat la acea dată. Ulterior, însă, DNA a cerut şi arestarea celor doi, după ce anchetatorii au ajuns la concluzia că cei doi ar fi fost „artizanii" fraudării concursului. Totuşi, la momentul trimiterii dosarului la instanţă, lista DNA a fost mult mai cuprinzătoare decât s-ar fi putut crede. Alături de cei zece ofiţeri, a fost deferit instanţei şi noul inspector şef al ISU Dobrogea, colonelul Viorel Costache, dar şi fostul comandant al Flotei, contraamiralul Mircea Rusmănică, precum şi alţi ofiţeri şi subofiţeri. La ora actuală, dosarul a fost trimis pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale, iar procesul, care în mod normal se desfăşoară la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost suspendat.

Cât costă harul

În 2009, nici Biserica Ortodoxă Română nu pare să fi scăpat neatinsă de stigmatul corupţiei. În urma unei anchete jurnalistice desfăşurate de ziariştii de la România Liberă, Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie a fost filmat în timp ce îl întreba pe un presupus aspirant la statutul de preot cât ar fi dispus să dea pentru a-şi cumpăra „harul". În replică, reprezentanţii Arhipepiscopiei Tomisului au susţinut că filmul este un trucaj, imaginile fiind tăiate şi re-montate, iar vorbele ÎPS, răstălmăcite. Iniţial, ancheta a fost desfăşurată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, însă, ulterior, cazul a fost declinat la Parchetul General, care a început urmărirea penală faţă de arhiereu, iar de acolo, cazul a plecat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde se află şi în prezent.

Ciobanu, prins în flagrant

Pe 13 octombrie, Marius Ciobanu, directorul coordonator adjunct al ITM Constanţa a fost prins în flagrant în timp ce primea suma de 2.500 de lei de la un denunţător. El a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, de procurorii DNA pe 6 noiembrie, sub acuzaţia de trafic de influenţă. Potrivit DNA, pe 9 octombrie 2009, Ciobanu, în calitate de director coordonator adjunct al ITM Constanţa, ar fi pretins de la un denunţător, „administrator al unei societăţi comerciale, o sumă de bani neprecizată pentru ca, în schimb, să intervină pe lângă un subordonat de-al său care să soluţioneze în mod favorabil denunţătorului o plângere referitoare la nerespectarea de către firma denunţătorului a legislaţiei referitoare la raporturile de muncă". Pe 13 octombrie 2009, directorul a fost surprins în flagrant de procurorii anticorupţie imediat după primirea sumei de 2.500 lei de la denunţător. Ulterior, el a fost arestat, în urma deciziei judecătorilor Tribunalului Constanţa. În acest moment, directorul se află închis în Penitenciarul Poarta Albă, procesul desfăşurându-se la Tribunal. Marius Ciobanu a respins acuzaţiile aduse de DNA şi a explicat că, de fapt, banii respectiv erau meniţi unui fost angajat al denunţătorului, reprezentând o parte din salariul acestuia, pe care directorul vroia să i-i dea, astfel încât să stingă conflictul dintre cei doi.

Mită la spital, la aeroport ...

De-a lungul anului 2009, Constanţa a mai fost zguduită de alte câteva scandaluri de corupţie care, deşi, poate, nu la fel de spectaculoase, sunt la fel de grave. Dintre acestea îl amintim pe cel al poliţistului Iulian Iliuţă Nucu, prins în flagrant în timp ce primea palincă de la un denunţător, dar şi episodul „mita la aeroport", în care şeful Compartimentului Energetic de la Aeroportul Mihail Kogălniceanu, Adrian Ionescu, a fost depistat în timp ce primea 2.000 de dolari mită. Nu în ultimul rând, este de amintit şi incidentul „şpagă la spital", în urma căruia liderul sindicatului TESA, Valentin Crăciun, şi Magdalena Maria Popovici Necula, inginer şef al Serviciului de Investiţii şi Dezvoltare, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa au fost deferiţi instanţei, sub acuzaţia de luare de mită. De asemenea, săptămâna trecută, doi poliţişti de frontieră de la SPF Ostrov au fost arestaţi, pentru şpagă. Cei doi sunt Stelian Constantin şi Sorin Silviu Constantin. Potrivit anchetatorilor, cei doi erau „filaţi" de aproximativ trei luni de zile, însă abia săptămâna trecută s-a reuşit realizarea unui flagrant, în urma căruia Marin Mollov, poliţistul de frontieră bulgar ce se presupune că ar fi fost complicele celor doi, ar fost depistat în timp ce primea suma de 100 de euro. Banii i-au fost înmânaţi de investigatorul sub acoperire care, după achitarea „taxei", a fost lăsat să intre pe teritoriul României cu 50 de plase monofilament, interzise de legea română.

• - Milioane de euro de la stat: Constanteni persecutati in comunism, despagubiti la Tribunal
• - Politist aparat in instanta de sotia judecator
• - Judecat pentru trafic de mercur
• - PD-L-istul Ciobanu cere achitarea
• - Atac la procurorul general Adina Florea

Comentarii (5)