Corpul de Control, „sperietoarea" lui Mazare

Mai mulţi martori din procesul lui Petrică Munteanu s-au plâns procurorilor de „sponsorizările" cerute de inspectorii primăriei

„Înainte de anul 2000, când nu ajunsese primar al oraşului Constanţa, Radu Mazăre, având TV Neptun şi ziarul Telegraf, cerea de la agenţii economici din Constanţa sponsorizări prin contracte sau fără, către cele două firme, ameninţând că li se va face publicitate negativă pe postul TV sau în ziar. După ce a ajuns primar, a continuat aceeaşi practică, de data aceasta folosind organul de control al primăriei pe post de sperietori, pentru a «stoarce» bani de la agenţii economici".

Afirmaţiile îi aparţin unui martor interogat de procurorii anticorupţie în dosarul în care Petrică Munteanu, alături de mai mulţi inspectori din cadrul Primăriei Constanţa, a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie. Susţinerile de mai sus reprezintă, potrivit rechizitoriului întocmit de DNA, partea finală a declaraţiei olografe, dată de martorul Cristin Marin. Bărbatul afirmă că, în sensul celor susţinute, este „foarte cunoscut în oraş cazul străzii Poporului, unde sunt foarte multe magazine şi care au fost efectiv «jefuite» de către inspectorii primăriei". În rechizitoriu, procurorii anticorupţie au detaliat modul în care societatea BCD Intermed SRL a fost supusă presiunilor inspectorilor primăriei, în urma refuzului administratorului de a achita suma solicitată de aceştia. Concret, în actul de acuzare se arată că, pe 14 mai 2002, Edy-Cristian Petrescu, Liliana Cazacu şi Lucian Remus Mâţă, inspectori în cadrul Direcţiei Corp Control, au mers la unul dintre punctele de lucru ale SC BCD Intermed SRL, unde, la momentul respectiv, gestionară era Maria Bălan. Anchetatorii spun că cei trei inspectori i-au spus gestionarei că „au fost multe nereguli, însă o vor lăsa în pace dacă face o «sponsorizare» de 60 de milioane de lei". La faţa locului s-au deplasat ulterior şi administratorul firmei, Costică Nicolae Bucur, dar şi contabila societăţii, Aida Bratu.

Controale şi stâlpişori

După ce le-au prezentat inspectorilor actele firmei, aceştia şi-au repetat solicitarea cu privire la cele 60 de milioane de lei vechi pretinse anterior. „Ca urmare a refuzului administratorului", spun procurorii, „inspectorii primăriei l-au ameninţat, spunându-i că va avea probleme". Astfel, societatea a fost amendată, în repetate rânduri, cu suma maximă prevăzută de lege şi au fost întocmite mai multe procese verbale de contravenţie. Firma a obţinut anularea în instanţă a tuturor proceselor verbale, judecătorii apreciind că aceasta ar fi fost întocmite în mod nelegal sau că ar fi lovite de nulitate. În cele din urmă, pe 16 mai 2005, „în mod abuziv", reprezentanţii primăriei au montat mai mulţi stâlpişor metalici în faţa sediului depozitului BCD Intermed SRL, „împiedicând desfăşurarea activităţii acestuia". Cei trei inspectori au negat în faţa anchetatorilor că ar fi cerut „vreo sumă de bani mită ori sponsorizare" reprezentanţilor BCD Intermed. Revenind la declaraţia martorului Cristin Marin, este sugestiv faptul că situaţia de la BCD Intermed pare a nu fi singulară.

„Sponsorii" primăriei

Conform declaraţiilor existente la dosar, şi SC Diacomi Company SRL a trecut prin ceva similar. Costică Vasile, administratorul firmei Diacomi, a afirmat că Edy Petrescu şi Liliana Cazacu l-au vizitat într-una din zilele din apropierea Paştilor, în 2003, şi i-au spus „că scopul vizitei lor este acela de a obţine o sponsorizare pentru activitatea primăriei, de a împărţi pachete în preajma zilei de Paşti". Costică Vasile susţine că le-ar fi dat 300 de lei, însă Edy Petrescu i-ar fi pus în vedere că trebuie să dea cel puţin 1.000 de lei. Ulterior, conform anchetatorilor, Costică Vasile a spus că a achitat suma cerută „deoarece a auzit de la alţi agenţi economici ce se întâmplă dacă nu plăteşti, adică va avea multe controale, amenzi mari, până la suspendarea activităţii societăţii şi, în final, falimentarea ei". După două săptămâni, se pare că cei doi inspectori au venit din nou şi au cerut 2.000 de lei, însă s-au lovit de refuzul lui Costică Vasile. Conform martorului, nu a trecut nicio lună de la această întâmplare, că au şi început să curgă controalele din partea inspectorilor primăriei. Procurorii anticorupţie spun că acestea au continuat până pe 26 august 2003, „când i-a fost oprită activitatea SC Diacomi Company SRL de către Primăria Constanţa, cu ajutorul unor forţe de ordine impresionante". La rândul său, se pare că nici SC Lampa Stop SRL nu a scăpat de „cotizarea" către inspectorii primăriei, potrivit declaraţiilor martorului Constantin Zicu. Acesta a susţinut că, în mai 2003, inspectorul Lucian Mâţă şi un alt coleg au venit în biroul său şi i-au spus că trebuie să facă nişte sponsorizări. Indignat fiind de ceea ce auzea, Constantin Zicu a refuzat să achite sumele cerute şi a folosit „un limbaj mai violent". Mai mult, acesta nu s-a lăsat intimidat de ameninţările inspectorilor şi a continuat să refuze să devină „sponsor" al primăriei. Totuşi, Zicu spune că, după această scenă, „a urmat o perioadă de coşmar, deoarece, săptămânal, veneau inspectorii de la Corpul de Control al Primăriei Constanţa, în control la societatea sa, fără a avea delegaţie de control, fără a specifica motivul de control şi fără a înscrie numărul delegaţiei şi scopul în registrul unic de control".

Procurorii spun „şpagă"

În rechizitoriu se arată că şi martorii Cristin Marin, Viorel Gheorghe şi Romeo Toporan s-au confruntat cu situaţii asemănătoare, în calitate de administratori ai unor firme care se ocupau cu comercializarea materialelor de construcţii. De altfel, Cristin Marin a susţinut că ştie că, „de sărbătorile religioase, primarul Mazăre trimitea inspectori la majoritatea agenţilor economici de pe raza oraşului Constanţa să colecteze bani şi produse alimentare (cozonaci, ulei, zahăr), pe care, ulterior, le împărţea la bătrânii oraşului, spunând că sunt din partea lui". Totodată, martorul a afirmat că ştie că „atât banii, cât şi produsele alimentare nu erau procurate de la agenţii economici în formă legală, prin contracte de sponsorizare, ci erau luate pur şi simplu". Mai grav este că, potrivit declaraţiei sale, „agentul economic vizat care nu era de acord să dea bani sau produse era ulterior controlat şi amendat de către inspectorii primăriei". Procurorii anticorupţie au concluzionat că, „deşi inspectorii foloseau termenul de sponsorizare atunci când cereau bani, martorii au perceput şi interpretat pretinderea de bani ca şpagă, deoarece nu le spuneau motivul pretinderii şi nici nu le ofereau cadrul legal de a sponsoriza".

{mos_ri:Radu Mazăre}