Autoritatile adopta politica strutului

Materiale fara ecou

O parte din articolele publicate luna trecuta, in cotidianul nostru, nu au primit nici astazi raspuns de la cei la care se facea referire * Printre cei vizati se afla SC "Electrica", Universitatea "Ovidius", primarii ale unor localitati din judet, dar si diferite institutii ale Ministerului de Justitie si ale Ministerului de Interne * Incepand din aceasta luna, vom face monitorizarea raspunsurilor pe care ar trebui sa le primim de la cei vizati * Multe dintre institutiile care nu ne-au raspuns apartin statului si folosesc bani publici * In zilele urmatoare vom transmite tuturor institutiilor care au in subordine restantieri articolele noastre

Pentru a nu se da impresia, ca si in alte cazuri frecvent intalnite in viata de zi cu zi in care "cainii latra, caravana trece", cand institutiile statului nu raspund in nici un fel, desi sunt vizate in materialele noastre, incepand cu luna aceasta, vom monitoriza totul. Nu vom lasa nimic la voia intamplarii si vom apela la toate mijloacele pentru a-i determina pe cei care nu ne raspund sa o faca pentru ca asa este etic. Din pacate, in luna ianuarie, sunt multi cei care nu ne-au raspuns.Seria dezvaluirilor noastre din acest an a fost inceputa cu articolul "Se sparge tacerea in jurul principalului distribuitor de energie electrica", din data de 9 ianuarie, si in care se arata ca SC "Electrica" SA alimenteaza, sub parametrii normali, beneficiarii din comunele din judetul Constanta, desi, conform contractului, societatea se obliga sa respecte ad litteram standardele de distributie a curentului electric. In comuna Tuzla, de exemplu, la ore de seara, cand se intra in varf de sarcina, tensiunea cade pana la valori de 150 de volti, iar locuitorii se plang de faptul ca aparatele electrocasnice nu mai functioneaza. Acest regim nu impiedica totusi contoarele din locuinte sa inregistreze fiecare volt consumat in pofida acestui lucru. In data de 10 ianuarie aparea articolul "Impozitele mari jupoaie pielea taranilor", in care se relata ca, pe baza unei intelegeri verbale, in localitatea Independenta, Oprea Paslaru a dat in "arenda" opt hectare de pamant lui Constantin Bolocan. In plus, "arendasul" a mai primit de la consateanul sau cupoane agricole si zece milioane de lei, pentru care Bolocan i-a dat lui Paslaru productia pe doua hectare, iar restul de grane si le-a insusit, sustinand ca asa le-a fost intelegerea si ca el nici macar nu s-a ales cu profit din cauza secetei. Desi Paslaru a cerut ajutorul primarului Cristea Gascan, acesta i-a spus destul de senin ca pactul celor doi nu figureaza in evidentele primariei si nu este legal, mai ales ca majoritatea celor de la tara nu incheie contracte in scris la consiliul local, din cauza impozitelor care sunt foarte mari.

Si cultura se afla printre restantieri

O zi mai tarziu, a aparut articolul "Monumentele orasului, abandonate de catre autoritati - Neglijenta distruge munca artistilor", in care se relateaza cum valorile artistice ale orasului zac in anonimat, iar vandalii sunt singurii care s-au ocupat de "intretinerea" monumentelor. Tot aici se mai spunea ca, la Directia Patrimoniu, ultimul inventar al monumentelor de arta s-a reactualizat in anul 1985, care in nici un caz nu mai corespunde realitatii, iar "Fantana cinetica din parcul Garii", statuia "Victoriei", dar si alte importante lucrari ale artistilor sunt omise din listele institutiei. In data de 14 ianuarie, in articolul "Ingeri in paragina - Monumente uitate de Dumnezeu" relatam despre niste sculpturi de peste un secol, nestiute de nimeni, adevarate monumente de arta, care zac in Cimitirul Central, aproape gata sa se naruie peste criptele din apropiere. Unele sunt datate cu mult inainte de sfarsitul secolului XIX si, din nou, de la Directia de Patrimoniu am aflat ca nu se stie nimic despre aceste sculpturi, cele mai multe din marmura, acestea neaflandu-se in nici un fel de evidente. Dumitru Draghici, administratorul Cimitirului Central, ne-a declarat ca personal a inventariat cel putin 11 monumente funerare care ar putea fi de patrimoniu. In aceeasi zi a mai aparut materialul intitulat "Administratia face glume cu studentii caministi de la Universitatea Ovidius", unde se spunea ca, dupa ce studentii au reclamat frigul din campus, caministii au avut parte de o alta surpriza, ramanand mai multe zile fara apa calda. Pentru a-si rezolva necesitatile, ei trebuia sa-si incalzeasca apa in camere, cu resouri improvizate, si, pentru a-i determina sa devina niste studenti mai docili, administratorul, insotit de doi angajati ai pompierilor, au facut controale in cateva camere, amenintandu-i pe locatari cu amenda. Cu acest prilej, se mai arata ca studentii sunt nemultumiti pentru ca nu beneficiaza de conditii minime de locuire, si tot ei sunt considerati vinovati. La materialul "Secretomanie la penitenciar", in care era vizata direct conducerea puscariei de la Poarta Alba, la 16 ianuarie, nu s-a primit nici pana in ziua de astazi vreun raspuns. Culmea este ca, nici dupa cel de-al doilea material aparut chiar a doua zi, in care scriam ca suspiciunile iau amploare si ne intrebam daca a fost vorba de greseala sau spaga la Penitenciarul Poarta Alba, nu ni s-a raspuns nimic. De fapt, singurul raspuns al comandantului penitenciarului a fost ca nu stie cine este vinovatul sau vinovatii. Cateva zile mai tarziu, la 22 ianuarie, aparea materialul intitulat "Taxele de scolarizare nu sunt valabile pentru toti studentii", unde se spunea ca, desi la inceputul anului universitar se plateste o treime din suma totala, iar celelalte rate sunt achitate inainte de inceperea sesiunilor de examene, respectiv in lunile ianuarie-februarie si mai-iunie, oficial, cei care nu achita taxele nu sunt primiti in examen, in unele cazuri fiind chiar exmatriculati. Nici conducerea universitatii nu ne-a raspuns in vreun fel. Un alt material care ar fi trebuit, zicem noi, sa primeasca un raspuns ar fi fost cel intitulat "Bolnavi care ne pun sanatatea in pericol - Tuberculosi peste tot", care a fost publicat in editia din 23 ianuarie. Aici se relata despre numarul cazurilor de TBC care a crescut alarmant in ultimii ani, astfel ca numai in 12 comune si trei orase ale judetului se inregistreaza peste o mie de persoane bolnave. Spuneau colegii nostri ca orasul Navodari are cei mai multi bolnavi de tuberculoza, raportat la numarul de locuitori, dar si ca, potrivit declaratiilor medicului coordonator al Ambulatoriului de Pneumoftiziologie Constanta, putem fi infectati cu tuberculoza absolut oriunde, inclusiv in magazine, iar spatiile aglomerate sau inchise, lipsa aerului conditionat dintr-o unitate faciliteaza raspandirea bacilului. In acelasi material se mai spunea, printre altele, ca boala se transmite si printr-un simplu stranut.

Ilegalitati la Ghindaresti

Tot in data de 23 ianuarie a aparut si materialul intitulat "Afaceri cu dezastrele" in care primarul din Ghindaresti era acuzat ca a folosit discretionar banii primiti in urma calamitatilor inregistrate in vara lui 2002, astfel ca ajutoarele nu au ajuns la cei afectati. Printre beneficiarii "dezastrului" se afla si fiul viceprimarului, care, desi nu a avut locuinta calamitata, a primit caramida cat pentru o casa. O alta persoana a primit BCA pentru o casa, desi nu era afectata de inundatii, iar alt localnic a primit caramida pentru ridicarea unei case. In material se mai spunea ca toti banii pentru calamitati au fost cheltuiti dupa bunul plac al primarului. Primarul din Ghindaresti mai este acuzat de locuitorii comunei ca obisnuieste sa nesocoteasca dreptul de proprietate al cetatenilor. Scandalul din cooperatie este din nou subiect de prima pagina in cotidianul nostru si in editia din 28 ianuarie, cand in articolul "Confuzie si speculatii la Consumcoop Constanta" se relateaza ca Stere Tanase se apara cu documente trunchiate, iar Consiliul de Administratie in functiune la data de 21 ianuarie 2002, format din Tanase Stere, presedinte, Nicolae Nicolae, Nicolae Chivu, Stefan Blahoianu, Ioana Mocanu, Gheorghe Chirea si Cornelius Nadrag, s-a destramat, dar disputa membrilor din CA al Consumcoop Constanta nu s-a terminat nici in prezent. Manati de interese diferite, membrii CA s-au scindat si au format doua grupuri care lupta pentru preluarea conducerii la Consumcoop. Un grup restrans este polarizat in jurul lui Stere Tanase, care este sustinut si de presedintele Federalcoop, Aurelia Francu. Celalalt grup, condus de Nicolae Chivu, are in componenta marea majoritate a membrilor care-si desfasoara activitatea in activele din Satul de Vacanta. Ca urmare a acestei miscari, s-au produs mai multe evenimente, printre care formarea unui nou nucleu de conducere, care a si preluat efectiv conducerea cooperativei. Ultimul material la care inca mai asteptam raspuns de luna trecuta este cel intitulat "Politisti si jandarmi anchetati de procurorii Parchetului Militar", din data de 29 ianuarie, si unde relatam ca Parchetul Militar Constanta a demarat ancheta in cazul ofiterului electrician Dorinel Ghitau care a fost, la finele lunii noiembrie, victima unei agresiuni iesite din comun, protagonistii bataii fiind o patrula a Batalionului 14 Mobil si unul dintre politistii din localitate. Relatam noi atunci ca, in declaratiile date in fata anchetatorilor, victima arata ca a fost lovita cu pumnii si cu picioarele in burta, dar si cu bastoanele, timp de mai multe ore. Tot Ghitau spunea ca un sergent major de la Jandarmi a facut demonstratii pentru sergentii lui, aratandu-le acestora cum se loveste, dar tot acesta mai spunea ca, desi a fost demarata ancheta, victima, cu toate ca are certificat medico-legal, se teme ca totul va fi musamalizat.