Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
14:30 18 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Comunicat de presă MApN „Dialoguri@MAE” cu tema „Apărarea împotriva rachetelor balistice. Contribuţia României la un proiect transatlantic strategic”

ro

08 Oct, 2015 18:04 556 Marime text
Ministerul Afacerilor Externe a organizat astăzi, 8 octombrie 2015, o nouă sesiune a dezbaterilor interactive „Dialoguri@MAE”, format iniţiat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, cu tema „Apărarea împotriva rachetelor balistice. Contribuţia României la un proiect transatlantic strategic”. Această ediţie l-a avut ca invitat special pe Frank Rose, asistentul secretarului de stat al SUA pentru controlul, verificarea și conformitatea armamentelor, negociatorul principal al SUA pentru acordul privind scutul antirachetă.  
Ministrul Bogdan Aurescu, în calitatea sa de fost negociator-șef al Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice, a deschis dezbaterile şi a subliniat, în discursul său, faptul că prezenţa la Bucureşti a oficialului american reconfirmă nivelul excelent al relaţiei bilaterale România-SUA, precum şi obiectivul operaţionalizării Facilităţii de la Deveselu până la sfârşitul anului. “Din perspectiva ţării noastre, participarea la apărarea împotriva rachetelor balistice reprezintă un proiect de nivel strategic, în materializarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii, pe care am avut, de asemenea, onoarea să o negociez. Acestea reflectă nivelul superior al relaţiei bilaterale cu SUA şi consolidează, în acelaşi timp, profilul României în cadrul NATO.”, a precizat şeful diplomaţiei române.
Şeful diplomaţiei române a evidențiat faptul că subiectul apărării împotriva rachetelor balistice are parte de tot mai multă atenţie, iar Alianţa Nord-Atlantică are obiectivul strategic de a-și consolida apărarea colectivă pe fondul proliferării ameninţărilor pe această dimensiune şi al interesului în creștere al unor actori statali şi nestatali de a dobândi asemenea tehnologii. „Evoluțiile de securitate fluide și uneori imprevizibile la care asistăm astăzi ne obligă să fim din ce în ce mai vizionari în construcția arhitecturii Aliate de apărare. Dezvoltările tehnologice, accesul extins la piața globală, precum și voința unor lideri sau grupări de a beneficia de avantaje militare nu trebuie să fie trecute cu vederea. Acum mai puțin de doi ani nu anticipam amploarea evoluțiilor de securitate cu care se confruntă Europa la Est și la Sud, în Orientul Mijlociu.”, a subliniat Bogdan Aurescu.
Vorbind despre necesitatea și actualitatea sistemului antirachetă, ministrul a făcut referire și la dosarul iranian: “România a apreciat în mod deosebit efortul tuturor părţilor implicate în negocierea dosar nuclear iranian și susținem cu tărie rezultatele negocierilor. Cu toate acestea, soluţionarea acestui dosar complex nu are legătură cu programul balistic iranian care continuă să se dezvolte. De altfel, rezoluţia ONU, prin care se aprobă Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, menţine sancţiunile asupra programului balistic pe o perioadă de opt ani”.
„Pentru România, operaţionalizarea sistemului antirachetă aduce doar avantaje: adică va întări securitatea naţională atât direct, prin protecţia pe care o asigură teritoriului naţional, cât şi indirect, sistemul având un important rol de descurajare. Rolul de descurajare va contribui la diminuarea riscurilor unui atac împotriva României și, pe viitor, împotriva teritoriilor Aliate. Reamintesc că, în virtutea calităţii de membru NATO şi a obligaţiilor pe care le implică Art. 5 al Tratatului de la Washington, România împărtăşeşte responsabilităţi egale cu Aliaţii săi în ceea ce privește asigurarea securității euro-atlantice”, a asigurat ministrul Bogdan Aurescu.
Totodată, ministrul a reiterat rolul pur defensiv, de descurajare a factorilor de risc, pe care îl are sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice: „Dezvoltarea capabilităţii de apărare împotriva rachetelor balistice a fost efectuată transparent, Rusia fiind anterior invitată să coopereze în formula două sisteme separate care cooperează și interacționează. În mod regretabil, Rusia a ales să stopeze cooperarea cu NATO încă din octombrie 2013, anterior crizei din Crimeea şi a deciziei NATO de a suspenda relaţiile cu Rusia ca urmare a anexării ilegale a peninsulei şi a acţiunilor în sprijinul separatiştilor din estul Ucrainei.”
În calitate de fost negociator-șef al Acordului privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistic, ministrul Bogdan Aurescu a împărtășit satisfacția de care se bucură întreaga echipă de negociere în momentul în care acest proiect al scutului antirachetă se apropie de operaționalizare și astfel prevederile Acordului se materializează într-o contribuție concretă adusă securității României și a Aliaților.  “Pentru un negociator este un privilegiu să vadă că un Acord la care a lucrat ajunge să se transforme într-o realitate tangibilă. Este un succes al diplomației, dar și al celorlalte instituții implicate, mai ales a Ministerului Apărării, care a lucrat la implementarea proiectului”, a declarat ministrul Aurescu.
“În esenţă, cred că este important să comunicăm transparent că obiectivul apărării antirachetă este securitatea şi stabilitatea Alianţei; că apărarea antirachetă nu înseamnă confruntare; că dorim să ne protejăm populaţiile, forţele armate şi teritoriile, ceea ce este un obiectiv legitim; că respectăm Carta ONU şi dreptul internaţional în realizarea acestui obiectiv. Vom continua să avem deschidere pentru cooperarea cu state terţe, în deplină transparenţă, creşterea încrederii şi a securităţii, pe baza unei abordări nu doar pragmatice, cât şi principiale - respectul pentru dreptul internaţional este esențial”, a conchis ministrul Aurescu.
La rândul său, Frank Rose a declarat în intervenţia că finalizarea proiectului privind operaționalizarea elementelor sistemului antirachetă din România reprezintă dovada că Acordul negociat este unul bun și eficient.  “A doua fază a Abordării Adaptive Europene va fi încheiată până la sfârşitul anului, prin operaționalizarea Bazei Deveselu. Finanţarea pentru această fază a fost autorizată de Congresul nostru şi vom încheia construcţia Facilităţii până la sfârşitul acestui an, ceea ce este o realizarea importantă. Sunt în măsură să spun acum că, mulţumită unui aliat extraordinar precum România şi mulţumită unui interlocutor extraordinar precum Bogdan Aurescu, am reuşit să respectăm toate termenele”, a evidențiat oficialul american.
Frank Rose a oferit, de asemenea asigurări în ceea ce privește apărarea Facilității de la Deveselu: “SUA va coopera cu România şi cu statele NATO pentru a se asigura că acest sistem este protejat împotriva unor ameninţări. Angajamentul SUA pentru apărarea Aliaţilor este ferm și puternic, iar sporirea prezenței noastre militare în zonă este o demonstraţie vizibilă a angajamentului nostru”, a arătat acesta. 
În ceea ce privește evoluțiile recente, oficialul american a arătat că SUA vor continua implementarea sistemului antirachetă atâta vreme cât există din partea Iranului ameninţarea cu rachetele balistice. În același timp, a reiterat că sistemul antirachetă nu reprezintă o amenințare la adresa Rusiei și a făcut apel ca Rusia să își respecte obligațiile care îi revin prin Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF).
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii