Ministrul Titus Corlăţean, la conferinţa de lansare a Preşedinţiei lituaniene a Consiliului UE

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a participat astăzi, 8 iulie 2013, la conferinţa de lansare a Preşedinţiei lituaniene a Consiliului UE, la Bucureşti, eveniment organizat de Ambasada Republicii Lituania şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Conferinţa s-a desfăşurat în prezenţa ambasadorului Republicii Lituania la Bucureşti, Vladimir Jarmolenko, precum şi a membrilor corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. 
Ministrul Corlăţean şi-a exprimat susţinerea pentru agenda de priorităţi a Preşedinţiei lituaniene a Consiliului UE. În context, a evocat discuţiile substanţiale pe această temă, cu prilejul vizitei sale în Lituania (29 mai 2013). Ministrul Titus Corlăţean a precizat că pentru avansarea agendei, în contextul multiplelor provocări, este necesar un spirit pragmatic şi ambiţios al Preşedinţiei lituaniene. În acest sens, moto-ul Preşedinţiei, „ O Europă credibilă, în creştere şi deschisă”, exprimă succint obiectivele Uniunii, care sunt şi obiectivele României: stabilitatea financiară şi consolidarea Uniunii Economice şi Monetare; ocuparea forţei de muncă, competitivitatea şi eficienţa; securitatea şi cooperarea în Europa şi în vecinătate.”

Ministrul afacerilor externe a exprimat, sprijinul României pentru ca Summit-ul privind Parteneriatul Estic, care va avea loc la Vilnius în noiembrie 2013, să fie unul de succes, aducând rezultate concrete în relaţia cu partenerii Uniunii.  Totodată, a precizat că România urmăreşte cu prioritate recunoaşterea progreselor realizate de Republica Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană. În acest sens, România susţine parafarea la Summit-ul de la Vilnius a Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Liber Schimb şi avansarea unui calendar ambiţios pentru semnarea acestor documente în 2014.
Ministrul afacerilor externe a evidenţiat faptul că România va acorda o atenţie aparte pe durata Preşedinţiei lituaniene măsurilor vizând stabilitatea şi creşterea economică, precum şi crearea de locuri de muncă.
A evidenţiat faptul că, prin combinarea eforturilor de consolidare fiscală cu reformele structurale pentru creşterea competitivităţii,  România a reuşit, în pofida situaţiei economice din Uniune, să iasă din procedura de deficit bugetar excesiv. De asemenea, conform estimărilor din primăvară ale Comisiei Europene, perspectivele de creştere economică pentru România sunt pozitive.  

În privinţa negocierilor privind cadrul financiar multianual, ministrul afacerilor externe a pus accentul asupra faptului că trebuie folosit acest instrument pentru a iniţia proiectele necesare pentru creşterea economică şi a exprimat sprijinul pentru eforturile Preşedinţiei lituaniene pentru adoptarea la timp a pachetului legislativ pentru implementarea viitorului exerciţiu bugetar.
Cu referire la obiectivul Preşedinţiei lituaniene de a avansa aplicarea în plan european a strategiilor macro-regionale, ministrul român al afacerilor externe a subliniat că Strategia UE pentru Regiunea Dunăre reprezintă un instrument esenţial pentru dezvoltarea acestei zone, amintind în context cel de-al doilea Forum anual al strategiei şi reuniunea miniştrilor de externe din statele danubiene, evenimente care se vor desfăşura la Bucureşti, în luna octombrie a acestui an.

Referitor la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, Titus Corlăţean a subliniat că aceasta reprezintă un obiectiv important pentru România, aderarea fiind o aşteptare legitimă, având în vedere că România a îndeplinit toate cerinţele prevăzute de acquis-ul Schengen: „Contăm pe o implicare activă a Preşedinţiei lituaniene pentru identificarea unei soluţii consensuale în acest dosar .”
Ministrul Corlăţean a pledat pentru realizarea unor progrese substanţiale privind politica de extindere a Uniunii, aceasta fiind un factor determinant în avansarea unor reforme ambiţioase şi durabile.
Ministrul român al afacerilor externe a urat succes echipei Preşedinţiei lituaniene şi a reiterat susţinerea României pentru realizarea obiectivelor comune vizând crearea unei Europe credibile, apropiate de cetăţeni, bazată pe respectul pentru principiile unităţii şi solidarităţii, precum şi pentru valorile fundamentale europene.