Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:56 19 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Ştiaţi că...? Se împlinesc 15 ani de la moartea pictorului Horia Bernea, iubitor al culturii ţărăneşti

ro

04 Dec, 2015 00:00 1403 Marime text
Pictorul Horia Bernea, iubitor al culturii ţărăneşti, s-a stins din viaţă la data de 4 decembrie 2000. Fiu al etnologului Ernest Bernea, pictorul român a lăsat în urmă două comori esenţiale: opera sa, realizată în spiritul unei credinţe deschise, cum susţin criticii de artă, şi Muzeul Ţăranului Român.

Încă de la o vârstă fragedă, Horia Bernea a cercetat permanent lumea din jur. Copilăria lui a stat între destinul tatălui care fugea de arestare şi soarta unei mame neputincioase: "Taică-meu a lipsit 13 ani din viaţa noastră, a fost la puşcărie. Şi prin 49 -50, lipsea mult de acasă, se ascundea, pentru că se făceau arestări în zona Braşovului. Sunt lucruri pe care le-am aflat mult mai târziu. Problemele mele de atunci erau joaca şi desenul. Nu am sesizat cu adevărat gravitatea evenimentelor decât în 1952, când a fost arestat chiar de lângă mine, din casă. A fost o experienţă dură. Aşa am învăţat să văd efectele unei politici. Ştiţi ce au însemnat crimele comunismului pentru familia mea? Nu doar arestarea lui taică-meu, ci şi moartea mamei, în 1957. Ea trebuia să-şi facă o operaţie şi nu s-a putut duce, pentru că avea trei copii şi un salariu amărât de profesoară. A murit de cancer la vezica biliară. Nu trebuie să omitem un alt aspect: criza familiei. Tata, când s-a întors după puşcărie acasă, a găsit-o pe mama moartă...", scrie adevarul.ro.

 
Înainte să descopere pictura, Horia Bernea a fost pasionat de botanică, de geologie şi de astrofizică. Începuturile picturii se leagă de un moment istoric, aşa cum a povestit artistul peste decenii: "La pictură am revenit abia în ziua  înmormântării lui Stalin. Nu are nicio legătură, dar nu pot să uit. Dar o întoarcere totală şi conştientă s-a produs în 1957, când am început să fac studii de nud; erau două ateliere în fostul complex Simu, unde acum este magazinul Eva... După aceea, am dat examen în diferite locuri, de teama armatei. Nu am putut intra la Academia de Arte, din pricina originii. Dar nu am încercat ca Mirel Zamfirescu, care a dat de opt ori şi a reuşit să intre, în cele din urmă, doar când se terminase cu dosarele. Am intrat la ceea ce se numea Institutul Pedagogic , unde am profitat foarte mult de cei trei ani de atelier. Aceasta a fost adevărata mea şcoală. Am avut profesori foarte buni, unii erau chiar mai buni decât cei de la Academia de Arte".
 
Între anii 1990-2000, a deţinut funcţia de director general al Muzeului Ţăranului Român, iar în 1994, Fundaţia Culturală Română i-a oferit un premiu pentru contribuţia adusă la recuperarea tradiţiilor spirituale ale civilizaţiei ţărăneşti.
 
Sursa foto: Crestinortodox.ro
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii