Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
22:00 26 07 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Poliţistul Ştefan Mircea, campion naţional la rugby, a murit la 41 de ani „De ce, Doamne, de ce aşa de tânăr?“ (galerie foto)

ro

17 Nov, 2015 00:00 5221 Marime text


O tragedie a lovit sportul constănţean, răpindu-l din rândul rugbyştilor, de tânăr, pe Ştefan Mircea. Campion naţional de juniori, puternicul sportiv a fost apreciat şi iubit de toţi colegii săi, cărora le dădea o mare încredere când îl aveau alături în echipă
 
Trecut în nefiinţă la numai 41 de ani, în urma unui infarct, Ştefan Mircea lasă în urmă o soţie (Corina), un băieţel de 11 ani (Anduţu), o familie, rude şi prieteni îndureraţi pe veci. Foştii săi colegi spun că s-au bucurat de prietenia unui om bun, plin de viaţă, care îi binedispunea pe toţi prin felul său de a fi. Rămăsese alături de sportul cu balonul oval şi participa la acţiunile şi meciurile „în familie“ ale echipei de old-boys Rechinii Constanţa. Înmormântarea, la care au participat mulţii dintre foştii săi colegi din rugby, dar şi de serviciu, a avut loc ieri, la Valu lui Traian, acolo unde Ştefan Mircea se stabilise cu familia.


 
Unul dintre colegii lui Ştefan Mircea de la Şcoala Sportivă numărul 2 din Constanţa (actualul Liceu cu Program Sportiv „Nicolae Rotaru“), echipă care a ieşit campioană naţională de juniori, în sezonul 1991/1992, a fost şi Cristian Cojocaru, actualmente antrenor la Tomitanii Constanţa şi la Farul Constanţa. „O imensă durere ne-a inundat sufletele când am aflat despre moartea lui Ştefan. Dumnezeu să-l odihnească şi să-i dea putere familiei sale să depăşească această tragedie! Am fost colegi de generaţie la Şcoala Sportivă. Ştefan juca taloner. Pe teren, nu dădea niciodată înapoi. Era ca un războinic, trăgea echipa în faţă. Ne dădea o mare încredere când îl aveam lângă noi. Ca om, era un tip plin de viaţă, care ne făcea tot timpul să râdem prin felul său de a fi. Am fost şi vecini de cartier, când stătea în Constanţa. Era un om bun. Iubea foarte mult şi animalele. Îi vom păstra amintire veşnică“, a spus Cristian Cojocaru.

S-a stins din viaţă fulgerător, acasă


Un alt coechipier de la juniori al lui Ştefan Mircea, Cristian Husea, în prezent antrenor la CS Năvodari (vicecampioana Diviziei Naţionale), este şi el îndurerat de tragicul eveniment. „A fost un băiat deosebit şi un coleg de nota 20. Un rugbyst foarte bun. Am cucerit împreună titlul naţional, iar în anul următor am obţinut medaliile de argint. Avem în palmares şi Cupa României. Păcat de el, Dumnezeu să-l ierte! Eram apropiaţi ca vârstă, între noi fiind o diferenţă de o lună şi zece zile. S-a stins din viaţă fulgerător, acasă. Durerea mamei sale m-a marcat profund, n-am putut dormi apoi toată noaptea. «Dacă aş putea, i-aş mai da viaţă o dată, dar nu pot!», plângea în hohote bătrâna“, spune Cristian Husea. Ştefan Mircea era agent-şef adjunct de poliţie în cadrul Gărzii de Coastă, iar când a murit se afla în timpul liber.

Apropiaţii îi spuneau „Tinel“


Lui Ştefan Mircea apropiaţii îi spuneau şi „Tinel“. O rudă a dezvăluit că aceasta a fost dorinţa tatălui fostului rugbyst, ca, dacă va fi să aibă un băiat, să-l numească „Tinel“. În cele din urmă, părinţii au hotărât să-i spună Ştefan, prenumele dorit de tată neavând sărbătoare religioasă, dar „Tinel“ a rămas un apelativ drag celor apropiaţi, pe care îl foloseau frecvent. De altfel, tatăl (fost inginer) a fost cel care l-a dus la rugby pe Ştefan, la Năvodari, unde viitorul campion a făcut primii paşi în sportul cu balonul oval. Ca o coincidenţă cutremurătoare, tatăl lui Ştefan Mircea a murit tot de inimă şi tot acasă (se afla în pat şi citea ziarul), la vârsta de 55 de ani.      

O generaţie de excepţie


Din acea generaţie de excepţie de la ŞS2 Constanţa (1973 - 1974), care a ieşit campioană naţională, mai făceau parte rugbyşti precum Andi Brătoi, Valentin Dache, Erdinci Septar, Emanuel Găliceanu, Gabriel Constantin, Cristian Voinea, Laurenţiu Diaconu, Iulian Prunăreanu, Cătălin şi Daniel Buruiană, Sorin Dumitru, Cătălin Galon, Vasile Mătăsaru, Ion Barbu, Ionuţ Ruxanda, Boris Martin, Adrian Lovin, Iulian Trandafir, Nicu Rotaru, Valentin Maftei, Daniel Chiriac, Gabriel Rohozneanu, Nicu Colac, Adrian Dincu, Gigi Nicola, Valentin Alexe, Ionel Rotaru sau Cosmin Babenco. În vara lui 2012, mulţi dintre campionii din 1992 s-au reîntâlnit la stadionul „Mihai Naca“ din Constanţa, marcând  împlinirea a 20 de ani de la acel triumf.   

„Rămas-bun, suflet de copil!“


Înmărmuriţi de vestea morţii lui Ştefan Mircea, numeroşi cunoscuţi şi prieteni au transmis mesaje de condoleanţe pe reţelele de socializare. „Dumnezeule, nu pot să cred că a murit soţul prietenei mele Corina! Dumnezeu să îl odihnească în pace!“, „De ce, Doamne, de ce aşa de tânăr?“, „Adio, dragul nostru fost coleg!“, „Odihneşte-te în pace, drag prieten!“, „Mircea Ştefan, un fost coleg şi prieten deosebit. Nu-mi vine să cred că vorbesc despre tine la trecut! Rămas-bun, prieten drag! Dumnezeu să te odihnească în pace!“, „Prea devreme… Dumnezeu să te aibă în pază! Nu-ţi voi uita râsul zgomotos (enervant pentru unii) şi cerebralitatea. Uneori, Dumnezeu chiar este nedrept în alegerile sale“, „Sincere condoleanţe familiei! Dumnezeu să te odihnească, prieten drag, că de iertat nu are de ce! Ai fost un om bun şi Dumnezeu de asemenea oameni are nevoie. Probabil că de aceea te-a şi luat aşa devreme dintre noi. Nu te voi uita niciodată!“, „Dumnezeu să aibă grijă de sufletul tău, acolo unde eşti!“, „Un om extraordinar“, „Dumnezeu să-l odihnească, ce veste neplăcută!“, „Un coleg şi prieten cum puţini mai găseşti!“, „Rămas-bun, suflet de copil!“, „Un om vesel şi cu coloană vertebrală“, „Păcat, băiat tânăr!“, „Dumnezeu să te ierte, Ştefan Mircea, coleg ce cu dăruire şi modestie ai îndeplinit serviciul în slujba patriei, alături de noi!“, „Nu-mi vine să cred. Chiar mă întâlnisem cu el acum ceva vreme. Mare păcat!“ sau „Dumnezeu să te ierte, Fane! Te-ai grăbit să pleci…“, au fost câteva dintre mesaje. 

„Lumea este mai săracă fără el”


„Astăzi (n.r. ieri), l-am condus pe ultimul drum pe Ştef. Am împărtăşit o pasiune comună, rugby-ul, şi am fost colegi de muncă cu mult timp în urmă. Îmi place să îmi aduc aminte de el aşa cum îl ştiam, jovial şi cu caracter. Un om cu coloană vertebrală. Lumea este mai săracă fără el. A lăsat în urmă familie şi prieteni care nu-l vor uita. Odihneşte-te în pace, Ştef!”, a fost mesajul unui alt prieten. 

Sursa foto: Facebook (Ştefan Mircea)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii