Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
18:52 27 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Gheorghe Cei care spală azi haine vor vărsa multe lacrimi amare

ro

23 Apr, 2016 00:00 2429 Marime text

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, sărbătorit an de an în ziua de 23 aprilie, este unul dintre cei mai veneraţi sfinţi din lumea creştină. Numele său provine din limba greacă (Gheorghios) şi în traducere înseamnă agricultor.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în Cappadocia, într-o familie creştină, şi a trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian. Mai multe date certe nu se cunosc, neexistând niciun document al epocii care să conţină informaţii despre viaţa sa. Ceea ce se ştie despre el a fost scris ulterior.
 
Legenda spune că Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a înrolat în armata romană şi, parcurgând ierarhia militară, s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele. În ciuda decretului împotriva creştinilor emis de Diocleţian în 303, Sfântul Gheorghe a ales să-şi mărturisească public credinţa creştină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemniţat şi supus torturii, pentru a-şi renega credinţa. Loviri cu suliţa, lespezile de piatră aşezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălţămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou şi toate celelalte torturi nu au reuşit să-l facă să renunţe la credinţa sa.

Tradiţii în ajunul praznicului 

În ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului, din moşi-strămoşi, credincioşii respectă unele tradiţii, convinşi fiind că acestea atrag norocul şi sănătatea în viaţa lor. În data de 22 aprilie, în ajunul praznicului, este sărbătorit „Sângiorzul vacilor” sau „Alesul”. Acest obicei marchează începutul anului pastoral. În această zi se aleg ciobanii, mieii şi locul viitoarei stâne. Tot atunci se pregătesc oile pentru muls şi se prepară primul caş. În ajunul praznicului, gospodarii sunt prudenţi şi iau măsuri care să alunge spiritele malefice şi strigoii care umblă noaptea prin gospodării pentru a fura mana laptelui de la vaci. Prin tradiţie, spiritele rele pot fi alungate cu ajutorul unor plante, precum usturoiul, rugul de măceşe, pelinul, rostopasca sau leuşteanul.
 
În multe zone din ţară, în ajunul sărbătorii Sfântului Gheorghe, pe marginea găleţii în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se aşază „colacul oilor”, un colac în forma unei cununi, care se prepară din făină de grâu curată, cu apă şi sare, apoi se unge cu gălbenuş de ou. Colacul este revendicat de doi păstori, care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiţiei, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producţia de lapte în vara pastorală.
 
De asemenea, în unele zone, în ajunul sărbătorii Sfântului Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se foloseşte o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele şi va alunga forţele malefice, destul de active în ajunul praznicului. În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creştin se împlineşte pentru ca oamenii să rămână vioi şi sănătoşi tot anul.

Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată

De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează şi se amestecă în grâul care va fi semănat, pentru ca recolta să fie bogată în anul următor. La 22 aprilie, dimineaţa, gospodinele scot în curtea casei uneltele de ţesut, astfel încât razele soarelui să le încălzească. Gospodinele sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul.

Fetele îşi pot vedea ursitul  

În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. Tot în această zi, fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până la anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, tinerele cred că vor fi înzestrate cu sănătate şi că se vor căsători în cel mai scurt timp.

Ce trebuie să faci şi ce trebuie să nu faci în această zi 

- Nu uitaţi să pregătiţi ogorul de vară! În zonele rurale, bărbaţii gătesc porţile gospodăriilor şi casele pentru sosirea verii. Aceştia pun ramuri înverzite ori crenguţe cu florile care au apărut deja în luna aprilie. Ramurile verzi se pun nu doar la case, ci şi la mormintele rudelor, ca să aibă o viaţă liniştită în lumea de dincolo.
- Nu uitaţi să hrăniţi un animal! Ziua Sfântului Gheorghe este şi ziua necuvântătoarelor. Ramurile verzi se pun şi în grajduri, iar în această zi, păsările de curte nu se hrănesc cu grăunţe, ci doar cu ierburi şi alte plante verzi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cai şi vite. Cei care locuiesc la oraş trebuie să hrănească măcar un animal pentru a avea noroc şi belşug în toate.
- Nu aveţi voie să spălaţi sau să călcaţi haine. Se spune că cei care spală haine în ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe vor vărsa multe lacrimi amare.
- Bărbaţii nu au voie să iasă cu capul descoperit. În câteva zone ale României, bărbaţii nu ies în sat cu capul descoperit, pentru că ar putea fi prinşi de spirite malefice, fermecaţi şi transformaţi în cai.

Ti-a placut articolul?

Comentarii