De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
02:32 23 03 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Duminică, Lăsatul-secului de brânză, înaintea Postului mare Tinerii aprind focuri pentru alungarea duhurilor, iar gospodinele coc plăcinte

ro

12 Mar, 2016 00:00 1896 Marime text

Luni începe cel mai aspru şi mai lung post de peste an: Postul Paştelui (sărbătoare care, anul acesta, cade pe 1 mai), ocazie cu care creştinii ortodocşi încearcă să se abţină de la lucrurile lumeşti şi îşi îndreaptă privirea către Dumnezeu.

Duminică, 13 martie, este ultima zi dinaintea Postului Paştelui când se pot mânca ouă, brânză, lapte, caşcaval sau orice produs lactat. De asemenea, este ultima zi (cu excepţia zilelor de dezlegare) în care se poate consuma peşte. Postul Paştelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. Postul Mare durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.

Biserica îi pomeneşte, în sâmbăta Lăsatului-sec de brânză, pe toţi bărbaţii şi femeile care au fost „luminaţi prin postire“: sfinţii, care sunt modelele pe care trebuie să le urmăm, călăuzitori în dificila artă a postirii şi a pocăinţei. În cele din urmă, vine ultima zi, numită, de obicei, „Duminica Iertării“, al cărei nume liturgic este „Izgonirea lui Adam din Rai“. Această denumire totalizează întreaga pregătire pentru post. Acum ştim că omul a fost creat pentru Rai, pentru cunoaşterea lui Dumnezeu şi pentru comuniunea harică cu El. Motivul principal al postirii în Postul Paştelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezaţi de Paşti şi să intre în biserică. Totuşi, Postul Paştelui a devenit în mod absolut firesc o perioadă de pregătire spirituală pentru toţi creştinii pentru a sărbători Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

 Lăsata-secului de brânză, sărbătorită duminică, 13 martie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Mare, reînvie tradiţiile populare păstrate cu sfinţenie de-a lungul timpului. Este ziua în care se fac plăcinte cu brânză dulce şi se dau soacrei, iar tinerii aprind focuri uriaşe pentru alungarea duhurilor rele. Lăsatul-secului de Paşte păstrează acte rituale specifice unui început de an agrar celebrat la echinocţiul de primăvară. În Muntenia, de Lăsatul-secului, se prepară plăcinte cu brânză dulce şi stafide, care se oferă soacrelor, pentru ca relaţiile să rămână dulci în timpul Postului Paştelui. În duminica Lăsatului-sec de brânză, se mai oferă copiilor nevoiaşi şapte sticle de lapte, reprezentând cele şapte săptămâni ale postului. Tot în seara de Lăsatul-secului, are loc Urlalia. Obiceiul este păstrat la oraşe, dar mai ales la ţară, în satele şi comunele din Bărăgan. În dreptul fiecărei gospodării, copiii şi tinerii aprind focuri mari din cauciuc. Femeile aduc celor din preajma focului gogoşi, colăcei şi ouă fierte, în ideea ca în anul acela să aibă parte de pui. Se crede că, prin aceste practici, oamenii se curăţă de duhurile rele.

Obiceiul Cucilor 

În Dobrogea şi în satele din şesul Dunării şi din jurul Bucureştiului, de Lăsata-secului se mai îndeplineşte şi astăzi Obiceiul Cucilor, un joc de carnaval cu măşti. În el regăsim importante reminiscenţe de rit agrar, legate de începutul anului nou de primăvară. Oamenii din sat care se fac cuci îşi confecţionează nişte măşti din carton, de formă ţuguiată, prinse cu ajutorul unor basmale, se îmbracă în rochii, iau în mână câte o bucată de cauciuc şi îi lovesc pe spate pe toţi cei pe care îi întâlnesc, spunându-le: „Nu-ţi dau decât o opincă, să nu te mai prindă frigurile“. Textul provine de la obiceiul vechi, când, în loc de cauciuc, cucii purtau o funie, la capătul căreia era legată o opincă, iar la brâu, un săculeţ cu cenuşă, pe care o aruncau peste tinerele fete. Spun bătrânii că, dacă ai apucat să te faci cuc un an, e musai să te faci încă doi ani, în total, trei, ca să nu devii drac.

Când avem dezlegări la vin, la ulei, dar şi la peşte 

- 20 martie - Sfinţii mucenici ucişi în Mănăstirea „Sfântul Sava cel Sfinţit“ - dezlegare la ulei şi la vin
- 25 martie - Bunavestire - dezlegare la peşte
- 27 martie - Sfânta Muceniţă Matroana din Tesalonic - dezlegare la ulei şi la vin
- 3 aprilie - Sfântul Nichita Mărturisitorul - dezlegare la peşte
- 10 aprilie - Sfinţii Mucenici Terentie, African, Maxim şi Pompie - dezlegare la ulei şi la vin
- 17 aprilie - Sfântul Simeon, episcopul Persiei - dezlegare la ulei şi la vin
- 23 aprilie - Sfântul Mucenic Gheorghe (Sâmbăta lui Lazăr - Pomenirea morţilor) - dezlegare la ulei şi la vin
- 24 aprilie - Intrarea Domnului în Ierusalim (dezlegare la peşte).

Ti-a placut articolul?

Comentarii