Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
14:51 19 09 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Închisoare cu executare „Băieţii deştepţi" din Constanţa care s-au pus cu serviciile secrete americane

ro

11 Jun, 2012 01:00 2919 Marime text
cap_3.jpgMega-procesul presupuşilor hackeri de la Constanţa care ar fi băgat în sperieţi inclusiv serviciile secrete americane, ce s-au constituit părţi în procesul penal desfăşurat la Constanţa, a ajuns la un nou final. În faţa completului prezidat de magistratul Marius Damian Mitea din cadrul Curţii de Apel, majoritatea suspecţilor au recunoscut o parte din infracţiunile legate de criminalitatea infroamtică, iar în cazul lor s-au reţinut circumstanţe atenuante.

În urma hotărârii Curţii de Apel, Constantin Cosmin Stici a fost condamnat la trei ani de detenţie, cu suspendare sub supraveghere, în timp ce Birdal Osman a luat trei ani cu executare. Au mai fost condamnaţi Etem Arif, care a luat trei ani, Ionuţ Mihai, osândit la trei ani cu executare, la fel ca Adrian Mocanu şi Adrian Alexandru Vişan, în timp ce Viorel Enache a fost condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare, iar Ionuţ Rizea a luat doi ani cu suspendare condiţionată. Nu în ultimul rând, Daniel George Bădilă a luat un an şi zece luni cu executare, la fel ca Ştefan Miron şi Florin Miron. Nu în ultimul rând, Răzvan Dragoş Boşneagu a luat doi ani cu suspendare condiţionată, iar Ionuţ Mihai Vişan a fost condamnat la doi ani de închisoare. Sentinţa, aşa cum am arătat, nu este definitivă, ci poate fi atacată în recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În actul de acuzare, procurorii Serviciului Teritorial Constanţa al DIICOT au afirmat despre cei aproximativ 20 de suspecţi că ar fi realizat clonele unor pagini web ale mai multor instituţii bancare, printre care şi Bank of America şi Hudson City Bank, toate din SUA, „cărora le-a încărcat conţinutul pe diverse servere, salvând link-ul către aceste servere", iar apoi ar fi transmis paginile contrafăcute, prin e-mail, mai multor utilizatori, clienţi ai instituţiilor bancare. „Aceste pagini", explicau procurorii, „conţineau un avertisment sau o înştiinţare cu privire la anularea ori restricţionarea accesului clientului la contul lui bancar, iar pentru restabilirea situaţiei create, clientul era invitat să urmeze un link şi să completeze un formular cu toate datele cerute, respectiv nume, data naşterii, adresă de domiciliu, număr de telefon, numărul cardului, codul PIN". În mod suspect, pentru nişte aşa-zişi hackeri atât de pregătiţi, se pare că aceştia nu şi-au dat seama, la rândul lor, că discuţiile de tip chat, de pe Yahoo Messenger, dar şi din altfel de programe, le erau interceptate de specialişti, aşa că au discutat liber despre planurile lor, discuţiile constituindu-se în probe împotriva lor.

Ti-a placut articolul?

Comentarii