Portrete
Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea
01:11 10 12 2016 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Lansare de carte Cercetătorul Adrian Tudurachi le-a vorbit studenţilor constănţeni despre genialitate şi „Fabrica de geniu“

ro

18 Nov, 2016 00:00 773 Marime text
Avem nevoie de geniu în societatea actuală? Este necesară o discuţie despre genialitate şi se poate referi România şi la alte personalităţi complexe, atinse de geniu, în afara marelui Mihai Eminescu? La câteva dintre aceste întrebări a încercat să răspundă cercetătorul din cadrul Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu“ din Cluj-Napoca Adrian Tudurachi, în cartea sa „Fabrica de geniu. Naşterea unei mitologii a productivităţii literare în cultura română (1825-1875)“, lansată la Constanţa, în Sala „Umberto Eco“ de la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa. Acesta a ţinut şi o conferinţă în faţa studenţilor şi a cadrelor didactice de la Facultatea de Litere şi Facultatea de Istorie pe tema „Geniile de dinaintea geniului. Regimurile excepţionalităţii în cultura română din secolul al XIX-lea”.
 
„Ne-am întrebat, ca profesori, cum putem să predăm acea literatură a începuturilor, ce putem găsi în ea, dacă este una a rudimentelor, cum pot fi făcute atractive aceste rudimente. Cred că Adrian Tudurachi este unul dintre puţinii cercetători ce reuşesc să intre în intimitatea fenomenului literar al acelei perioade şi să deconspire o serie de fenomene care ulterior devin perene în literatură“, a afirmat preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, filiala Constanţa, prof. univ. dr. Angelo Mitchievici.
 
În cartea sa, Adrian Tudurachi evidenţiază ambivalenţa cu care genialitatea a fost privită încă din secolul 19, când în România se contura ideea de literatură şi de geniu al limbii române.
 
„Vă mărturisesc că una dintre cele mai obsedante şi mai preocupante idei cu care m-am confruntat când am lucrat pe problematica genialităţii în secolul al XIX-lea a fost chiar situarea noastră ambivalentă faţă de problema genialităţii: pe de o parte, suntem foarte aproape, în termeni biologici, de acei oameni care vorbeau despre geniu în toate aspectele sale. Dacă ne gândim la bunicii noştri sau la străbunici, ne raportăm la nişte oameni care s-au format într-o şcoală în care li se vorbea în mod curent despre genialitate. Pe de altă parte, genialitatea românească este încarnată printr-o singură figură - Eminescu este geniul naţional, geniul poetului romantic, care, mai degrabă, este un vestigiu, nu e nici cea mai tipică realizare şi nu transmite acum ceea le transmitea lor în perioada sa“, a explicat Tudurachi în conferinţa sa.
 
Efortul complex de analiză a condiţiei geniului şi a modului în care acesta a fost reprezentat în literatura perioadei 1825 - 1875 a fost apreciat de cadrele didactice ale universităţii constănţene, care au subliniat modul în care scrierea lui Tudurachi face accesibil un subiect ce nu a fost aprofundat suficient până acum.
 
„În cazul cărţii lui Adrian Tudurachi, constatăm cu bucurie un demers împlinit, substanţial, responsabil, provocator. Ți-l poţi reprezenta pe autor aplecat asupra cărţilor, nu puţine, dar mereu atent la propria voce, modulând efecte persuasive, uzând de spiritul de fineţe, pentru a îmblânzi metalimbajul poetic. Bibliografia care închide cartea dă seama despre efortul de informare integrat de titluri copioase, atât din mainstreamul teoretic, cât şi altele considerate de nişă, arătând frecventarea de către autor a unor elite europene. Mi se pare salutar efortul de a aduce mai aproape de noi nume deja impuse în practicile teoretice occidentale, dar care în spaţiul de limbă română sunt mai puţin frecventate“, a afirmat, în prezentarea cărţii, conf. univ. dr. Alina Buzatu, directorul Bibliotecii Universitare „Ioan Popişteanu”.

Are nevoie societatea contemporană de discuţii pe tema geniului?

„Este o întrebare cu mai multe răspunsuri. Avem, pe de o parte, un răspuns negativ, că nu avem nevoie, pentru că avem alte modalităţi de a identifica proiecţiile ideale ale existenţelor noastre. Pe de altă parte, avem foarte multe gesturi ale culturii populare prin care se revine la o cultură a genialităţii, ceea ce înseamnă că există nişte nevoi pentru o asemenea reprezentare. Cred că, din acest punct de vedere, studiile literare ar trebui să ţină pasul cu nevoile societăţii şi ar trebui să intre mai mult în acea dimensiune“, a explicat Adrian Tudurachi.
 
Adrian Tudurachi este cercetător al Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca, interesat de istoria ideilor şi formelor literare. Cartea cu care a debutat, „Destinul precar al ideilor literare” (2006), consacrată rolului jucat de Mihail Dragomirescu, a lansat o serie prodigioasă de proiecte ştiinţifice la nivel european - precum cel realizat sub coordonarea reputatului profesor Antoine Compagnon - „Figurarea formei în discursul teoretic”, în cadrul prestigioasei Maison des Sciences de l'Homme, sau cel post-doctoral - „Clişeul naţionalist în practica literaturii de avangardă”, desfăşurat la Paris în cadrul CNRS (Centre National de la Recherche Scientifique) sau Centre de Recherches sur les Arts et le Langage.
 
Adrian Tudurachi se află printre membrii delegaţiei române, alături de prof. dr. Ioana Both, prof. dr. Rodica Zafiu şi conf. dr. Mircea Vasilescu, în programul „Avangarda Europeană: între naţionalism şi internaţionalism”, cu o serie de conferinţe susţinute în cadrul manifestării „Zilele culturii române”, găzduite de Universitatea din Fribourg.
 
Printre numeroasele volume colective care îl au coordonator şi colaborator se află „Identitatea naţională: Realitate, istorie, literatură” (2008), „Literature in Totalitarian Regimes. Confrontation, Autonomy, Survival” (2011), „Storia, identità e canoni letterari” (2013) şi altele.

Ti-a placut articolul?

Comentarii