Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
01:28 29 05 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

CJC îşi protejează angajaţii de muncă Atribuţii delegate pe bani frumoşi unei firme specializate în producţie cinematografică (documente)

ro

03 Mar, 2015 00:00 1684 Marime text
În urma acţiunii de control desfăşurate anul trecut, Curtea de Conturi a stabilit că, din bani publici, Consiliul Judeţean Constanţa „a efectuat plăţi nelegale în sumă de 232 de mii de lei reprezentând servicii de monitorizare a informaţiilor difuzate de televiziuni cu privire la activitatea instituţiei, în condiţiile în care monitorizarea este efectuată de către un angajat din cadrul compartimentului de Comunicare al instituţiei, potrivit atribuţiilor din fişa postului“. Cu alte cuvinte, şeful CJC şi-a „protejat“ subordonaţii de muncă şi a preferat să plătească peste 300.000 de lei, din bani publici, pentru a încheia un astfel de contract cu o firmă privată. Cotidianul ZIUA de Constanţa vă prezintă în exclusivitate cum a dirijat CJC-ul bani publici către o firmă care se ocupă de producţii video la nunţi, botezuri şi evenimente private, uşurându-le astfel munca celor doi angajaţi din cadrul departamentului Comunicare.
 
La sfârşitul lunii ianuarie, Consiliul Judeţean Constanţa şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (în prezent, suspendat) au solicitat Tribunalului Constanţa o anulare a unor acte administrative. Mai precis, CJC solicită anularea Deciziei nr. 70/07.08.2014 şi a Încheierii nr. 2/09.01.2015 emise de Camera de Conturi Constanţa. Decizia nr. 70 a Camerei de Conturi a fost întocmită „examinând deficienţele consemnate în procesul verbal de constatare în Raportul de audit nr. 11956/27.06.2014 încheiat în urma misiunii de audit financiar efectuate la Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Constanţa“. Cotidianul ZIUA de Constanţa a intrat în posesia celor două acte contestate de CJC. Aşa cum anunţam la începutul materialului, în perioada 5 mai 2014 - 27 iunie 2014, Curtea de Conturi a desfăşurat o acţiune de audit financiar asupra conturilor anuale de execuţie bugetară la UATJ Constanţa.

 Aproape un sfert de milion de lei pentru servicii incluse în fişa postului

Auditorii Curţii de Conturi au constatat o abatere de aproximativ 232.000 de lei privind calitatea gestiunii economico-financiare, întrucât CJC „a efectuat plăţi nelegale în sumă de 232.000 de lei reprezentând servicii de monitorizare a informaţiilor difuzate de televiziuni cu privire la activitatea instituţiei, în condiţiile în care monitorizarea este efectuată de către un angajat din cadrul compartimentului de Comunicare al instituţiei, potrivit atribuţiilor din fişa postului“. În Decizia 70/07.08.2014 a Camerei de Conturi Constanţa, la punctul II.3, auditorii explică de ce consideră că s-a efectuat o plată nelegală pentru contractul privind monitorizarea de presă efectuată de o entitate din afara CJ Constanţa: „Entitatea auditată a efectuat plăţi nelegale reprezentând sume plătite pentru servicii de monitorizare a informaţiilor difuzate de televiziune cu privire la activitatea instituţiei auditate, servicii care sunt prestate şi de către un angajat din cadrul compartimentului de Comunicare al instituţiei, potrivit atribuţiilor din fişa postului“. Astfel, Curtea de Conturi explică faptul că „nu au fost respectate prevederile din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi Ordonanţa nr. 119/1999 privind controlul financiar preventiv“.

 Angajaţii Consiliului Judeţean, protejaţi de muncă de şefii grijulii

În continuare, în Încheierea nr. 2 din 9.01.2015, Comisia de soluţionare a contestaţiilor, constituită din trei angajaţi ai Curţii de Conturi a României, constată că „Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Constanţa, reprezentată de vicepreşedinte Nicolae Cristinel Dragomir, contestă măsurile din Decizia nr. 70/07.08.2014, emisă de Camera de Conturi Constanţa“. Astfel, referitor la măsura de la punctul II.3., „comisia reţine din procesul verbal de constatare, înregistrat la Camera de Conturi Constanţa cu nr. 1460/27.06.2014, faptul că entitatea auditată a efectuat, în perioada 2011- 2014, plăţi nelegale în sumă estimată la 231.415 lei reprezentând sume plătite pentru servicii de monitorizare a informaţiilor difuzate de televiziune legate de activitatea entităţii auditate, potrivit contractului nr. 14793/30.07.2009 încheiat cu SC Expert Media Consulting SRL, în condiţiile în care există în primărie o persoană în cadrul compartimentului de Comunicare ce are asemenea atribuţii în fişa sa de post“.

 Firma aleasă de CJC, „cu lipici“ şi la banii Prefecturii Constanţa

Aşadar, firma care s-a îndeletnicit cu privitul la televizor după ştiri cu şi despre Consiliul Judeţean Constanţa este tocmai societatea care, nu demult, a primit 50.000 de lei de la Prefectura Constanţa pentru realizarea unui film documentar. Societatea Expert Media Consulting SRL, cu sediul pe bulevardul Mamaia, se ocupă de producţii video, dar este totodată şi firma pe care funcţionează Prima TV Constanţa. Înfiinţată în 2005, societatea are „o soră“ cu acelaşi nume şi în capitală. Asociat unic în firmă este Maria Magdalena Licoi, iar administrator este Aurelian Gabriel Licoi. Maria Magdalena Licoi apare ca asociat şi administrator şi în firma Digital Passion SRL, dar şi în alte două firme radiate de la Registrul Comerţului - Club Alessandra SRL şi Top Fantesi Studio SRL. Aurelian Licoi administrează totodată şi firmele Digital Passion Video SRL şi Smart Publicis Est SRL, dar ca asociat apare doar în prima. Digital Passion este o firmă cunoscută în Constanţa pentru serviciile de filmare prestate la petreceri private. Mai mult decât atât, firma ar fi asigurat producţia video şi la nunta lui Pepe cu Raluca Pastramă, dar şi la botezul fetiţei lor, unde naşi au fost Andra şi Cătălin Măruţă. În anul 2013, compania de producţie video care s-a ocupat de monitorizarea apariţiilor media ale CJ Constanţa declara o cifră de afaceri de 440.305 lei şi un profit negativ de - 51.433 de lei, având cinci salariaţi. În 2012, firma nu a completat datele financiare, iar în anul 2011, cifra de afaceri se ridica doar la suma de 286.140 de lei, având o pierdere de 37.129 de lei şi patru salariaţi. În anul 2009, cu doar doi salariaţi, firma avea o cifră de afaceri de 227.220 de lei şi o pierdere de 35.192 de lei, un an mai târziu, profitul înregistrat, tot negativ, fiind mult mai mare - 80.409 lei.

 
 
Despre acest subiect puteţi citi mai multe detalii în materialul „Plătiţi, că se filmează! Achiziţie directă de 50.000 de lei: Prefectura Constanţa, protagonistă într-un film documentar“.

 Cristinel Dragomir - „Plăţile sunt legale“

 Punând informaţiile cap la cap, observăm că, deşi exista un funcţionar public care avea salariu de la Consiliul Judeţean Constanţa tocmai pentru a monitoriza apariţiile în media a activităţii instituţiei, mai-marii CJC au considerat că este oportun să încaseze şi altcineva bani pentru a face exact acelaşi lucru. Pentru a se apăra, ordonatorul principal de credite aduce următoarele argumente: „Persoana din cadrul compartimentului de Comunicare din cadrul instituţiei auditate are atribuţii în monitorizarea mijloacelor media, dar nu are competenţele şi nici specializarea necesară pentru a putea realiza activităţile care fac obiectul contractului încheiat cu SC Expert Media Consulting SRL“, se arată în contestaţia depusă de ordonatorul principal de credite din cadrul CJ Constanţa. „Pe de altă parte, Consiliul Judeţean Constanţa nu are în dotare aparatura de specialitate necesară stocării tuturor informaţiilor obţinute ca urmare a activităţilor de monitorizare şi înregistrare, aşa cum sunt ele prevăzute în contract, şi nici personal specializat. Mai mult decât atât, contractul nr. 14793/30.07.2009 încheiat cu SC Expert Media Consulting SRL, necontestat de către auditori, precum şi documentele justificative necesare au stat la baza tuturor plăţilor, motiv pentru care plăţile sunt legale“, explică cel care a contestat măsurile impuse de Curtea de Conturi prin Decizia 70, şi anume vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte al CJC, Cristinel Dragomir.

 „Protejaţii“ Cristian Moldovanu şi Ovidiu Chircă

Cine erau însă angajaţii din cadrul compartimentului Comunicare în momentul  adoptării HCJ nr. 20/2012, la care se raportează auditorii Curţii de Conturi? Potrivit organigramei, acest compartiment este prevăzut cu două funcţii, una de referent superior, clasa a III-a, şi alta de inspector principal, clasa I. Şi cine erau cei care ocupau aceste funcţii? Potrivit propriilor declaraţii de avere, Cristian Carsium Moldovanu ocupa postul de referent, iar cel de inspector îi revenea lui Ovidiu Chircă. În acelaşi an, însă, 2012, Moldovanu a „aterizat“ la Aeroportului Internaţional „Mihail Kogălniceanu“, mai întâi pe funcţia de consilier al directorului general al aeroportului şi apoi chiar ca manager. Nici Ovidiu Chircă nu este o persoană tocmai necunoscută în spaţiul public. Fosta sa soţie, Nora-Alina Chircă, apare pe lista inculpaţilor în Dosarul Retrocedărilor, alături de Radu Mazăre şi de Nicuşor Constantinescu. Numele său a fost legat şi de una dintre afacerile care duc tot la primăria condusă de Radu Ştefan Mazăre, având ca obiect cafelele pensionarilor.

 
Despre acest subiect, puteţi citi mai multe pe ZIUA de Constanţa Povestea lui Ovidiu Chircă, purtătorul de cuvânt al CJC

 Atribuţiile compartimentului Comunicare -„monitorizează mijloacele mass-media“

 Comisia care a analizat documentele anexate la dosar a reţinut însă alte aspecte. Astfel, „prin HCJ nr. 20/2012, s-au aprobat organigrama, statul de funcţii, precum şi regulamentul de organizare şi de funcţionare a aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Constanţa, care, la capitolul III, lit. C, stipulează următoarele: compartimentul de Comunicare «elaborează comunicate de presă sau diverse materiale de prezentare a activităţii Consiliului Judeţean; monitorizează mijloacele de mass-media cu privire la articole, reportaje etc., referitoare la activitatea Consiliului Judeţean Constanţa etc...». Astfel, s-a aprobat ca activităţile de monitorizare a mass-media să se realizeze de o persoană care deţine competenţele necesare îndeplinirii atribuţiilor specificate în fişa de post, fără a se menţiona nevoia de echipamente tehnice de monitorizare audio-video pentru ca aceste activităţi să poată fi realizate, aşa cum sunt prevăzute în contractul de prestări servicii“, se arată în Încheierea nr. 2 din 9 ianuarie 2015 a Curţii de Conturi.

 Comisia de soluţionare a contestaţiilor dă dreptate auditorilor Curţii de Conturi

În Încheierea nr. 2, actul cu privire la care CJC solicită anularea în instanţă, se mai menţionează: „Comisia reţine că s-au încălcat principiile unui management eficient de gestionarea banului public, nerespectându-se prevederile OMFP 1792/2002, actualizat, pentru aprobarea normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale care, la pct.1, lit. a), menţionează: «Înainte de a angaja şi a utiliza creditele bugetare, respectiv înainte de a lua orice măsură care ar produce o cheltuială, ordonatorii de credite trebuie să se asigure că măsura luată respectă principiile unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei eficienţei cheltuielilor», precum şi prevederile art. 5, alin. (1) «Buna gestiune» din OG nr. 119/1999, republicată, actualizată, privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, potrivit cărora «Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public».“


„Având în vedere că aspectele prezentate sunt în contradicţie cu prevederile art. 20, alin. (1), lit. h, din Legea nr. 273/2006, potrivit cărora autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea «administrării fondurilor publice pe parcursul execuţiei bugetare, în condiţii de eficienţă», Comisia consideră întemeiată măsura dispusă de Camera de Conturi Constanţa“, se mai arată în Încheierea nr. 2.
 
În secţiunea Documente puteţi vizualiza sinteza raportului şi Încheierea nr. 2 a Curţii de Conturi, precum şi alte documente la care facem referire în cuprinsul materialului. 

Ti-a placut articolul?

Comentarii