Jurnal de Constanţa Zece certificate de la CJC, cadou pentru Ministerul Transporturilor

Nicuşor Daniel Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), împreună cu Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, Ibram Aidîn, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Constanţa, şi reprezentantul firmei „Colas", Claude Duperron, au semnalat marţi, 5 aprilie, o serie dintre problemele de care se „împiedică" tronsonul de autostradă Cernavodă-Constanţa. Şeful CJC a semnat zece cerificate de urbanism pentru toate variantele posibile de construcţie a autostrăzii, subliniind că o face chiar dacă nu are atribuţii în acest sens, ca să scape de acuzaţiile că împiedică lucrările la autostradă.

Sătul să se tot spună că lucrările la autostradă bat pasul pe loc din vina Consiliului Judeţean Constanţa, marţi, Nicuşor Daniel Constantinescu a vrut să demonstreze că din 2004 şi până acum nu s-a făcut niciun pas înainte pentru finalizarea tronsonului de autostradă Cernavodă-Constanţa. În acest sens, preşedintele CJC a organizat o vizită în teritoriu pentru a vedea clar că nu s-a mişcat nicio piatră în ultimii ani şi că autorităţile de la centru nu au reuşit nici măcar să dispună începerea lucrărilor de descărcare arheologică a siturilor identificate pe traseul autostrăzii. Nicuşor Daniel Constantinescu a semnat chiar şi zece certificate de urbanism pentru zece variante diferite ale autostrăzii, astfel încât să nu se mai poată spune că pune piedici societăţii constructoare şi Ministerului Transporturilor. Cei prezenţi marţi la întâlnirea de la locul unde s-a dat startul tronsonului Cernavodă-Constanţa au susţinut că problemele ce pun piedici continuării lucrărilor sunt concentrate în zona km 152-166, unde nu s-au făcut descărcări de sarcină arheologică şi nici exproprieri.

„Sursele" proprietarilor din calea autostrăzii

Mai mult decât atât, proprietarii de terenuri din zonă spun că, privitor la modificările de traseu ale şoselei, se informează „pe surse", asta pentru că oficial nimeni nu-i bagă în seamă. „Din 2004 până acum s-au schimbat cinci miniştri la Transporturi. În 2009 s-a modificat legislaţia privind autorizaţiile în construcţii pentru investiţiile de interes naţional. Din păcate, Autostrada Soarelui nu reprezintă o investiţie de interes naţional. Ca urmare, tot ce înseamnă documentaţii de urbanism au trecut acum sub competenţa Ministerului Transportului. De-a lungul timpului, au existat 10-15 variante care să lege Medgidia de Cernavodă şi Constanţa. Eu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, am eliberat certificate de urbanism şi la fiecare solicitare am fost alături de acest proiect. Este absurd să nu putem termina 54 de kilometri de drum, când în Japonia au reparat în 13 zile mult mai mulţi kilometri. Eu nu mai am atribuţii din 2009 privind autorizarea acestui tronson. Trebuie făcute descărcări de sarcini arheologice, exproprieri. Peste tot am întâlnit persoane care nici măcar nu ştiau că vine exproprierea peste ei", a declarat Nicuşor Daniel Constantinescu. Potrivit lui Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, pe varianta iniţială a traseului şoselei fuseseră identificate peste 20 de situri arheologice, drept pentru care s-a cerut modificarea traseului, rămânând doar şase astfel de amplasamente. Custurea a susţinut că nu poate aproxima cât timp le-ar lua arheologilor să rezolve problema siturilor, dar că ar putea dura şi câteva luni pentru fiecare sit în parte, în funcţie de întinderea acestuia. La rândul său, Nicuşor Daniel Constantinescu a spus că arheologii nu vor putea efectua lucrările până ce ministerul nu va semna documentele de expropriere.

Fonduri europene, pe apa sâmbetei

Unul dintre proprietarii de teren de lângă Cernavodă, Panait Trantu, care deţine o fermă viticolă, s-a plâns preşedintelui CJC că, în urmă cu doi ani, a renunţat la un proiect cu finanţare europeană de realizare a sistemului de irigat pentru că ministerul l-a informat că îl va expropria şi că pe acolo va trece autostrada. De atunci, traseul şoselei a fost mutat astfel că omul a rămas fără sistem de irigaţie pentru câteva hectare, iar noua traiectorie a autostrăzii trece pe o porţiune de nouă hectare, pe care s-a realizat deja acest sistem. În plus, preţul pe care îl va primi pentru metrul pătrat de teren, respectiv 0,30 cenţi, i se pare prea mic investitorului privat, care spune că aşteaptă o informare oficială a ministerului pentru lămuriri.

http://www.jurnaldeconstantaonline.ro