Cuget Liber După jumătate din cel de-al treilea mandat de primar, Bilanţul lui Mazăre dă cu minus

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, nu şi-a făcut, de la preluarea celui de-al treilea mandat de edil-şef, niciun bilanţ anual. Cel puţin nu unul care să constea într-un document public, pe care să-l fi făcut cunoscut cetăţenilor Constanţei prin intermediul presei, eventual într-o conferinţă. Cu excepţia evenimentelor în cadrul cărora îşi deplânge soarta, pozând invariabil în victima actualului Guvern sau a Preşedinţiei, mai marele urbei n-a prea ieşit să se laude cu inegalabilele sale succese. Probabil că nici motivaţia nu e atât de mare, de vreme ce, din punct de vedere electoral, ne aflăm cu aproximaţie la jumătatea actualului mandat şi, deci, până la proximele alegeri locale mai sunt aproape doi ani.

Interesant este, însă, că în perioada scursă de la preluarea celui de-al treilea mandat, Mazăre a „sărit" peste multe dintre obiectivele sale, aşa cum figurează ele pe site-ul lui oficial, obiective anunţate încă din campania din 2008.

Astfel, la rubrica „Treburi serioase" - deci nu tu glumă, nu tu circ, miştocăreală -, figurează o serie de obiective pe care Mazăre şi le-a propus pentru acest al treilea mandat. La capitolul „Protecţie socială", primarul Constanţei bifează continuarea programului de acordare de gratuitate pentru transportul în comun, în proporţie de 50%, pentru elevi şi studenţi. În ceea ce-i priveşte pe aceştia din urmă, ei au fost „vitregiţi" de municipalitate, căci administraţia locală a anunţat, încă din luna ianuarie a lui 2010, că va renunţa la acordarea subvenţiei de 50% din costul abonamentelor lunare pe mijloacele de transport în comun pentru studenţi.

La capitolul „Drumuri", edilul-şef a trecut, înainte de toate, realizarea şo-selei de coastă. Acest proiect reprezintă un soi de „Fata Morgana" a administraţiei Mazăre, căci iniţiativa e doar în stadiul de proiect de ani de zile. Amintim aici că Legea pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere a fost trimisă, pe 10 octombrie 2008, pentru promulgare preşedintelui României, acesta din urmă solicitând pe 27 octombrie reexaminarea iniţiativei legislative. Cu toate acestea, însă, se pare că proiectul se află pe ultima sută de metri, astfel că în viitorul apropiat el va primi, conform spuselor senatorului PSD Alexandru Mazăre, votul final. Fără ca el să fi făcut vreodată obiectul unei dezbateri publice în rândul constănţenilor, al societăţii civile.

„Realizarea unor parcări multietajate în Constanţa şi Mamaia (aproximativ 10.000 de locuri de parcare)" este, de asemenea, un „must do" în lista lui Mazăre. Cu toate acestea, la peste doi ani de la debutul noului mandat al primarului, lipsa parcărilor reprezintă încă una dintre cele mai stringente probleme pentru constănţeni, cazurile trotuarelor îngustate enorm fiind numeroase, fapt care conduce frecvent la circularea pietonilor pe partea carosabilă, trotuarul fiind mult prea îngust.

Uite locuinţa, nu e locuinţa!

În ceea ce priveşte locuinţele ieftine pentru tineri, admiratorul lui Fidel Castro menţiona „continuarea programului de locuinţe ieftine pentru tineri cu circa 2.500-3.000 de spaţii locative pe an". Asta în condiţiile în care nici măcar în septembrie 2010 primele apartamente şi garsoniere din Baba Novac nu au fost inaugurate, evenimentul fiind amânat sine die, în pofida faptului că primarul a tot făcut referire, în timp, la această acţiune. În campania pentru localele din 2008, programul locuinţelor ieftine pentru tineri a fost, indubitabil, „cartea" cu cel mai mare potenţial pe care a mizat Mazăre, cunoscut fiind faptul că nici studenţii, nici tinerii nu se regăsesc în rândul alegătorilor săi fideli, care sunt preponderent pensionari.

Întoarcerea la... insula albastră

La capitolul „Turism", staţiunea Mamaia are prioritate în faţa Zonei Peninsulare a Constanţei, aceea care „găzduieşte" moştenirea istorică a oraşului, cu tot cu mozaicul său etnic, arhitectural, cultural. Căci legat de Mamaia, primarul şi-a propus „construirea a şapte insule artificiale în Marea Neagră (patru în Mamaia plus trei în Constanţa) la aproximativ 500 de metri de ţărm", „realizarea unui teleski nautic pe lacul Siutghiol", dar şi a unui „orăşel lacustru (insulă artificială) cu suprafaţa de 5 ha pe Lacul Siutghiol". Niciunul dintre aceste obiective nu s-a concretizat până la momentul actual.

Cât despre Peninsulă, copilul orfan al Constanţei, lăsată în paragină spre a-şi găsi cât mai curând sfârşitul şi „sufocată" de kitsch-uri arhitecturale, aceasta figurează pe locul doi la capitolul „Turism" cu „reabilitarea cu finanţare europeană a Pieţei Ovidiu", „reabilitarea drumurilor, intersecţiilor şi trotuarelor (asfaltare, marcaje rutiere şi indicatoare)" (tot a Pieţei Ovidiu) şi „realizarea cu finanţare europeană a unei parcări multietajate cu şase nivele - 350 de locuri" (de asemenea în Piaţa Ovidiu). Aşa cum poate constata oricare dintre locuitorii Constanţei şi nu numai, Zona Peninsulară este la ani lumină depărtare de această „operaţie estetică", clădirea Cazinoului, o emblemă a Constanţei, de altfel, parte a patrimoniului naţional, fiind acum doar o tristă ruină. Mai mult, faleza din zona Cazinoului se află, încă din luna martie a acestui an, sub „imperiul" crăpăturilor şi al fisurilor, deşi administraţia locală a promis de mai multe ori remedierea situaţiei.

Acolo unde cultură nu e, nimic nu e...

Unul dintre obiectivele care nu doar că nu a fost conturat, el fiind, în fapt, anulat total, este legat de revista „Tomis". Publicaţia figura, la capitolul „Cultură", printre priorităţile lui Mazăre: „sprijinirea editării şi tipăririi Revistei Tomis". Atâta doar că acest obiectiv a avut atâta... „prioritate", încât revista a fost desfiinţată în luna iulie 2010 printr-o hotărâre a Consiliului Local Municipal (CLM) Constanţa, sub pretextul aplicării prevederilor Ordonanţei de Urgenţă 63/2010. Desfiinţarea revistei de cultură apărute în 1966 sau, aşa cum menţionează Virgil Coman, directorul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Constanţa, în lucrarea „Tomis. Cenzurat-Necenzurat. Mărturii documentare (1967/1977)", în 1965, a avut loc în condiţiile în care niciunul dintre directorii Primăriei Constanţa nu a fost disponibilizat în virtutea aceleiaşi hulite ordonanţe.

Grădinile suspendate ale... Constanţei

Un alt obiectiv rămas la stadiul de... obiectiv constă, aşa cum e amin-tit la capitolul „Parcuri", în „înfiinţarea unei grădini zoologice moderne" şi, totodată, „înfiinţarea unei grădini botanice moderne". Pentru moment, cele două proiecte nu au prins viaţă, însă amintim aici că peste trei hectare din Parcul Tăbăcărie au trecut, recent, din administrarea CLM Constanţa în cea a Consiliului Judeţean pentru „extinderea Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii". Conform declaraţiilor lui Adrian Mânăstireanu, directorului Complexului, instituţie aflată în subordinea CJC, motivul pentru care Consiliul Local şi Consiliul Judeţean fac „ping-pong" cu peste trei hectare din parc ar fi acela că se intenţionează demararea unui „concurs de idei", concurs în contextul căruia Mânăstireanu va propune realizarea fie a unei grădini botanice, fie a unei grădini zoo sau a unui „melanj fericit care ar fi", susţine el, „mai edificator: grădină zoo şi grădină botanică".

E drept că primarul ar putea invoca faptul că actualul mandat nu s-a finalizat şi că, pe cale de consecinţă, cele menţionate mai sus nu pot figura încă la capitolul eşecuri. La fel de drept e, însă, că dacă la scurgerea a peste jumătate din perioada prezentului mandat Mazăre nu le poate trece nici în categoria realizărilor, aceste priorităţi rămân pure promisiuni pe hârtie. Pardon, pe site. Fapt pentru care ar fi cel puţin interesant de urmărit dacă nu cumva ele nu vor începe brusc a se concretiza cu doar câteva luni înaintea localelor din 2012. Pentru a mai „lua ochii" alegătorilor cu niscaiva „super-extra-mega" proiecte marca Mazăre. Fără, însă, ca acestea să aibă garanţia realizării efective, ci doar potenţialul unei propagande frumos ambalate, în ton cu atmosfera de campanie.

www.cugetliber.ro