Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
10:07 18 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Cuget Liber Candidaţii la Primăria Constanţa, ediţia 2008, s-au pierdut în ceaţă

ro

26 Oct, 2010 12:03 687 Marime text

Alegerile locale din 2008 au reprezentat, în ceea ce priveşte Primăria Constanţa, o mare înghesuială pe... buletinele de vot. Şi asta dat fiind faptul că nu puţini au fost cei care au promis „schimbarea la faţă" a Constanţei, făcând apel la sloganuri care mai de care mai ademenitoare şi promiţând, în cele mai multe cazuri, şi realizarea unor proiecte mult prea ambiţioase. Timpul a demonstrat, însă, că cei mai mulţi dintre aceşti „salvatori" ai urbei s-au cam retras din spaţiul public în ultimii doi ani. Mai mult, despre unii dintre foştii candidaţi nu se mai ştie nimic, ei renunţând chiar şi la numerele de telefon care s-au dovedit a fi doar de campanie.

Liberalul Victor Manea, democrat- liberalul Dorel Onaca, pesedistul Radu Mazăre, peremistul Eugen Vasile Rădulescu şi ţărănistul Corneliu Neagoe sunt doar câţiva dintre cei care au intrat, în vara lui 2008, în cursa pentru primărie. Acestora li s-au alăturat Cătălin Dancu, din partea PNG, Lucian Iancu, din partea PC, Marius Pricopie, de la UPSC, Florentin Chiforeanu, de la Partidul Ecologist Român, Romulus Mincă, aspirant independent la fotoliul de primar, Constantin Frăţilă, de la Forţa Democrată, Mircea Alexandru, de la Partida Romilor. Pe buletinele de vot s-au regăsit, de asemenea, şi candidaţi din partea PIN, PPPS şi a Partidului Verde.

Program post-electoral... de odihnă

Această largă paletă de candidaţi la Primăria Constanţa se făcea auzită prin sloganuri de genul „Radule, du-te şi odihneşte-te!", „Alege să trăieşti într-un oraş liber" (Dancu), „Pune punct! Meriţi mai mult!" (Manea), „Facem ce trebuie" (Neagoe), „Nouă ne pasă" (Prico-pie), „Ştie! Vrea! Poate" (Frăţilă). Peste toate aceste cuvinte cosme-tizate s-a aşternut uitarea după campanie.

Ce fac, astăzi, foştii candidaţi la Primăria Constanţa? Ei bine, exceptându-l pe edilul-şef Mazăre, ajuns la al treilea mandat, care promitea în campanie, sus şi tare, locuinţe ieftine pentru tineri care, însă, nici măcar spre finele lui 2010 nu au fost inaugurate, despre ceilalţi doritori de mandat putem spune fie că încă stau pe margine, fie că efectiv s-au evaporat din spaţiul public. Este cazul avocatului Cătălin Dancu, acela care, încă de-a doua zi după primul tur al localelor din iunie 2008, nu a mai răspuns la telefon. Practic, a devenit de negăsit. Şi asta deşi în perioada campaniei prezenta, în cadrul conferinţelor de presă, proiecte măreţe, referindu-se şi la intenţia sa de a atrage investitori străini în Constanţa. De atunci, Dancu nu a mai activat politic.

În acelaşi stil a „evoluat" şi fostul candidat Marius Pricopie, membru UPSC. E drept că şi partidul pe care l-a reprezentat este deja istorie, însă nici Pricopie nu a mai dat semne, în timp, cum că ar dori să rămână o figură cu notorietate în viaţa Constanţei. Mircea Alexandru a urmat cu aproximaţie acelaşi traseu, excepţie făcând referirile din presă la adresa sa, pornind de la un scandal din Piaţa Griviţei, incident în care au fost implicate şi rude de-ale sale.

Eugen Vasile Rădulescu este, şi el, un nume de domeniul trecutului atunci când vorbim despre salvarea Constanţei.

Cât despre Florentin Chiforeanu, cel care susţinea, în campania din 2008, că vrea pentru municipiul Constanţa „un program de dezvoltare durabilă", ei bine, singura menţiune notabilă la adresa sa în ultimii doi ani este cea legată de dorinţa de a se înscrie în PDL, informaţie confirmată de liderul Organizaţiei Judeţene, Mircea Banias.

Între glasul afacerilor...

Chiar ducă a candidat, în două rânduri, pentru Primăria Constanţa, fostul arbitru Constantin Frăţilă a rămas fidel tot afacerilor. La momentul actual, averea sa s-a redus la 30 de milioane de euro, faţă de 2008, atunci când, potrivit topului Forbes, aceasta se ridica la 90 de milioane de euro, dar cu toate acestea el declara în urmă cu aproximativ o lună, pentru „Cuget liber", că nu consideră că a pierdut ceva. Fostul aspirant la mandatul de şef al administraţiei publice locale nu şi-a mai asociat imaginea, după localele din 2008, cu vreun partid politic şi nici nu a mai avut apariţii legate de teme ce ţin de administrarea urbei tomitane.

... Şi cel al politicii

Printre cei încă activi în plan politic şi administrativ se numără liberalul Victor Manea, pedeliştii Dorel Onaca şi Romulus Mincă şi ţărănistul Corneliu Neagoe.

Manea este consilier în cadrul Consiliului Local Municipal Constanţa şi, totodată, preşedintele Organizaţiei Municipale a PNL. Chiar şi ulterior scrutinului din 2008, numele său a mai fost vehiculat, destul de rar, e drept, atunci când a venit vorba despre un candidat al PNL pentru alegerile din 2012, pentru fotoliul de primar.

Deşi a fost oarecum mai activ prin comparaţie cu alţi aleşi locali cărora, la peste doi ani de la preluarea mandatului, nu li s-a auzit vocea în vreo şedinţă a CLM Constanţa, nu se poate spune, totuşi, că Victor Manea s-a remarcat printr-o activitate deosebită în administraţia locală.

Pedelistul Dorel Onaca, fost senator, a fost numit în primăvara acestui an, prin ordin al ministrului Elena Udrea, membru în Consiliul de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL). Cu doar puţin timp înainte de a deveni membru în CA-ul ANL, Onaca fusese numit şi consilier al ministrului Udrea, în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Cu toate că părăsise PDL-ul pentru a candida independent, Mincă a revenit în partid. Acesta din urmă l-a susţinut pentru postul de director al Agenţiei Judeţene pentru Ocupa-rea Forţei de Muncă (AJOFM) Constanţa, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.

Doctorul Corneliu Neagoe a rămas în politică, el fiind unul dintre liderii PNŢCD Constanţa. Neagoe a ocupat funcţia de edil şef-al Constanţei şi în perioada 1992-1996, tot ca reprezentant al ţărăniştilor. Legat de implicarea sa în viaţa publică a oraşului, Corneliu Neagoe a vorbit în termeni duri, vara aceasta, pe marginea evenimentelor de la Cogealac, anume scandalul eolienelor, care s-a soldat şi cu rănirea cu gloanţe de cauciuc a mai multor persoane.

Cât a rămas, aşadar, din promisiunile de campanie ale candidaţilor pentru Primăria Constanţa din 2008?! Dacă tragem linie, constatăm cu nu prea mult. Proiectele, sloganurile, analizele şi dezideratele lor par în prezent simple pastile efervescente menite a dinamiza campaniile electorale.

www.cugetliber.ro

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii