Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
22:04 20 05 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Tragedii care puteau fi evitate

ro

23 Dec, 2002 00:00 4371 Marime text

Impuscaturi fara nici o noima

Reporterii cotidianului ZIUA de Constanta prezinta in premiera Raportul Serviciului Roman de Informatii cu privire la evenimentele din Decembrie 1989 de la Constanta * Dupa 13 ani de la tragicele intamplari de atunci, nimeni nu a fost gasit vinovat de moartea celor 31 de constanteni, precum si de ranirea celor 72 de persoane

De la Revolutia din Decembrie 1989 au trecut 13 ani si uitarea a inceput deja sa-si spuna cuvantul. Pe cei morti lumea i-a uitat, singurii care isi mai amintesc de ei fiind cei din familie. Societatea civila si cea militara isi mai amintesc numai cand se comemoreaza evenimentul, ca ieri de exemplu. Eroii raman doar cu numele, nimeni nu se mai straduieste sa mai faca lumina in privinta mortii celor peste o suta de raniti si decedati. Pentru ca de-a lungul vremii s-au facut tot felul de speculatii cu privire la cele intamplate atunci in Constanta, cotidianul nostru prezinta in premiera Raportul SRI cu privire la evenimentele de atunci, primit prin amabilitatea colonelului in rezerva Ioan Maliciuc, unul dintre cei mai activi participanti revolutionari constanteni. Facem precizarea ca textul efectiv apartine SRI, redactorii nostri nefacand nici un fel de interventii pe raport.Evenimentele s-au declansat in municipiul Constanta in data de 22 decembrie, cand in jurul orelor 12.00, sub impactul informatiilor transmise de Televiziunea Romana Libera si de Radiodifuziune, manifestantii s-au adunat in fata fostului Comitet Judetean de Partid si a Inspectoratului Judetean al Ministerului de Interne, unde s-au organizat si au ocupat, fara sa intampine rezistenta, cele doua cladiri. La Inspectoratul MI s-a creat un colectiv de revolutionari care a preluat conducerea institutiei si care printre primele masuri luate a eliberat din arestul politiei o parte din persoanele retinute. In jurul orelor 14.00, numarul manifestantilor din fata sediului s-a marit, mai ales prin venirea unor persoane cunoscute ca infractori, sub a caror presiune s-a dispus eliberarea tuturor arestatilor. Ulterior, aceiasi manifestanti au patruns cu forta in sediu unde au provocat insemnate pagube materiale. La orele 18.00, inspectoratul a fost preluat de cadre si studenti ai Institutului Superior de Marina "Mircea cel Batran", sub comanda capitanului de rangul I, Dumitru Raica, efectivele fostei Securitati subordonandu-se fortelor militare mentionate. Preluari similare au avut loc la sediile MI din orasele Medgidia, Cernavoda, Mangalia si la Aeroportul Mihail Kogalniceanu si au vizat efectivele fostei Securitati, armamentul si munitia aferenta, legitimatiile militare si documentele. Actiunile si incidentele soldate cu victime umane s-au derulat incepand din dimineata zilei de 23 decembrie, cand fortele fostului aparat de Securitate erau efectiv sub controlul direct al Ministerului Apararii Nationale. Din datele obtinute si din constatarile organelor de procuratura rezulta ca nici un cadru al fostei Securitati nu a fost implicat in perioada 16-31 decembrie in actiuni de represiune fizica si nici in evenimente de factura teroriste in calitate de autor, coautor sau complice. Mai mult, cadre din Securitatea Judeteana au fost cooptate in Consiliile provizorii ale FSN, dar au fost ulterior excluse odata cu instalarea starii de confuzie si suspiciune. Starea de confuzie s-a instalat din seara zilei de 22 decembrie si a caracterizat situatia in municipiul si judetul Constanta pana la data de 2 ianuarie 1990. Ea a fost determinata de mai multe evenimente care conjugate au condus la incidente soldate cu 21 morti si 72 de raniti. La instalarea si propagarea acesteia au contribuit diversiunea psihologica lansata prin mass-media centrala, la care s-a conectat presa scrisa si vorbita locala, care au contribuit la intretinerea si sporirea confuziei si au favorizat instalarea unei stari de panica prin acreditarea existentei elementelor teroriste si vehicularea sintagmei teroristi-securisti. Declansarea psihozei teroriste a fost precedata de avertizarea noilor autoritati, pe filiera Marelui Stat Major al MApN si cea a Comandamentului Garzilor Patriotice ca se detin date privind iminenta unor actiuni intretinute de apeluri telefonice alarmiste la sediul Securitatii, al Consiliului Judetean, la Combinatul Petrochimic Midia-Navodari, la Centrala Nucleara Electrica Cernavoda, la unitati militare. Unii dintre reprezentantii puterii noi constituite au preluat si proliferat o serie de zvonuri carora le dadeau credibilitate tocmai prin pozitia lor, spre exemplu presedintele Consiliului Judetean FSN, Barbu Danescu, s-a aflat la originea zvonului privind otravirea apei potabile. Ofiteri de marina, in majoritate cadre didactice ale Institutului de Marina, condusi de colonelul Stefan Serb, au luat in subordine punctele vitale ale sistemului de telecomunicatii la nivelului orasului Constanta si au taiat cablurile unor abonati, precum Ministerul de Interne, Directia Securitatii Statului, Navrom. Concomitent au colportat zvonuri care au prezentat ca iminente ori in curs de desfasurare actiuni ale unor teroristi (desantari marine sau aeriene, atac de elicoptere, otravirea apei potabile). Capitanul de rangul II Pop Teofil, la acea vreme comandat unic al Portului Constanta, a dispus intreruperea energiei electrice in tot portul. Comandantul Idu Corneliu, la acea vreme director la Navrom Constanta, a informat Batalionul de graniceri cu privire la existenta scafandrilor autonomi de lupta in Portul Constanta. Pe acest fundal, contraamiralul Iordache Constantin, aflat la comanda Marinei Militare din zona, a ordonat masuri extreme de contracarare a "amenintarilor", intre care scoaterea in mare a navelor militare, inclusiv a submarinului, deplasari de trupe etc. In incinta unitatilor militare si a obiectivelor importante s-au constituit dispozitive de aparare impotriva unor eventuale atacuri teroriste. Comandamentul Militar Teritorial a instituit, pe de alta parte, puncte de paza si patrule mobile in vederea apararii unor obiective si a controlarii autovehiculelor ce se deplasau in special pe perioada restrictiilor de circulatie pe raza municipiului Constanta. Deseori, actiuni ale celor doua tipuri de detasamente, necorelate corespunzator, pe fondul psihozei teroriste, dar desfasurate in acelasi perimetru, au condus la incidente soldate cu morti si raniti. Exista indicii referitoare la prezenta si in judetul Constanta a unor echipamente electronice speciale destinate sa creeze o stare de deruta mai ales in randul Fortelor de Aparare Antiaeriana si sa determine actiuni militare de riposta. Majoritatea comandamentelor militare au primit informatii privind aparitia unor tinte inamice, detectate de instalatiile radar sau sesizate cu ochiul liber, fapt ce a produs o anumita panica in randul militarilor si a determinat luarea unor decizii de verificare si interceptare si a dus la deschiderea focului. Incepand din noaptea de 22 decembrie pana in ziua de 24 decembrie au fost identificate de radiolocatoarele de la UM 1020 Tuzla, tinte straine. Misiunile de interceptare si neutralizare nu s-au finalizat cu contactarea prezumatelor aeronave inamice, dar s-au soldat cu incidente: moartea intregului echipaj al elicopterului 89 prabusit ca urmare a unor defectiuni tehnice si avarierea elicopterelor 76 si 82 ca urmare a cooperarii defectuoase a echipajului cu fortele MApN de pe aeroportul "Mihail Kogalniceanu" si nerespectarii de catre echipaj a indicatiilor de aterizare. UM 01459 Medgidia, in urma aparitiei pe ecranele propriilor radiolocatoare a unor tinte asemanatoare celor de la Tuzla, a executat foc cu rachete KUB, motivandu-se ca se primise un ordin in acest sens de la generalul Stanculescu. Dintre rachetele lansate, doua nu au explodat probabil datorita faptului ca nu au intalnit tinta. Restul de tinte pe care se presupune ca le-ar fi lovit cele 4 rachete nu au fost gasite.

Majoritatea incidentelor soldate cu victime s-au derulat in perioada 23-25 decembrie

In seara de 23 decembrie, in jurul orei 19.00, efectivele de militari studenti de la Institutul de Marina dislocate in zona Garii CFR Constanta si patrulele trimise in misiune de Comandamentul Militar Teritorial si Politia TF, lipsa unei corelari a actiunilor intreprinse in aceasta zona si ca urmare a unor impuscaturi razlete care proveneau din spatele sediului Politiei Transporturi, au facut uz de arma concomitent: patrula de militari a tras din strada in directia Politiei Transporturi, ranind doi civili si pe plutonierul Stefan Mihai, cel din urma decedand datorita leziunilor. Cele doua plutoane de la Institutul de Marina ce aparau Gara CFR au reactionat cu foc la auzul impuscaturilor, in timpul schimburilor de focuri, civilii Sali Haidum si Deveris Achif, aflati pe peronul garii, au fost loviti de gloante si au decedat. Tot neadapostit, dar intre liniile de cale ferata se afla Stanca Paun care a fost lovit mortal de glont. In noaptea de 22 decembrie unitatea militara 01727 Constanta a fost solicitata sa ia masuri de asigurare a pazei la statia de televiziune Eforie Sud, pentru a o apara de eventuale atacuri teroriste. Tot aici a fost trimisa in dimineata zilei de 23 decembrie in baza ordinului cu caracter general de la conducerea comandamentului Marinei Militare ca sa asigure paza obiectivelor importante din zona cu o subunitate din UM 0239 Mangalia, fara sa se cunoasca despre existenta la fata locului a celorlalte forte care apartineau unor unitati din afara structurii Marinei Militare. In seara de 23 decembrie, la Inspectoratul Judetean de Militie, a carui paza era asigurata de militari in termen, trupe de securitate, graniceri si de studenti ai Institutului de Marina a fost somat si ulterior impuscat mortal civilul Bercu Gheorghe, care sub influenta alcoolului incerca sa escaladeze gardul Inspectoratului. Urmare a zvonului ca un desant de scafandri se indreapta dinspre mare, cu intentii agresive, spre lacul Mangalia, salupa 581 a UM 02132/A cu un echipaj format din sapte militari in termen, sub comanda maistrului militar Dumitru Stan, a fost trimisa in patrulare pe lacul Mangalia, in zona malului nordic, unde sunt amplasate cele mai multe unitati militare. In dimineata zilei de 24 decembrie, in jurul orei 10.00, asupra salupei s-a deschis focul de pe malul lacului si de pe navele acostate aici, crezandu-se ca apartine elementelor agresoare. Au fost raniti soldatii Vasile Ion si Stan Danel, precum si maistrul Stan, care a decedat ca urmare a plagilor impuscate. Compania a II-a din cadrul Batalionului I militar de la Institutul "Mircea cel Batran" a primit misiunea de a asigura apararea CET-ului. In urma informatiilor ca in noaptea de 23/24 decembrie ar putea fi atacata, a fost intrerupt curentul de iluminare, iar militarii au fost dispusi in posturi de observare. In cursul noptii s-au auzit impuscaturi in exteriorul perimetrului de pe artera de circulatie din fata intreprinderii unde un vehicul tip izoterma frigorifica a fortat barajul dinspre sosea de militarii altei unitati care au somat si ulterior au deschis focul. Capitanul de rangul II Carp Vasile a alergat spre locul din directia caruia se auzisera impuscaturile, in fuga lui, s-a apropiat de postul elevului sergent Stefan Tiberiu, fara sa-si decline identitatea si sa pronunte parola. Acesta l-a somat si, neprimind raspuns, a tras. Moartea lui Carp s-a datorat imprudentei sale si faptului ca a creat panica in randul elevilor, avertizandu-i ca vor fi atacati si ca i-a obligat sa execute serviciul pe intuneric. In dimineata zilei de 24 decembrie, comandantul aviatiei militare a transmis personal comandantului UM 02010 Tuzla ordinul ca doua elicoptere sa se deplaseze in zona Adamclisi, unde se semnalasera aeronave straine, cele doua elicoptere primind indicatia de a nu folosi legatura radio, pentru a nu fi interceptate de inamic. Neinterceptand nici o aeronava sau tinta aeriana, la intoarcere, in zona satului Viile, elicopterul 89 s-a prabusit in flacari, intregul echipaj alcatuit din locotenentul-colonel Serghei Eftime, capitanul Enache Mihai si maistrii militari Deleanu Gheorghe si Stefan Petrea, decedand pe loc. In urma cercetarilor intreprinse s-a stabilit ca elicopterul nu a fost lovit de vreo aeronava sau de forte armate terestre, nici de membrii echipajului elicopterului 82 care s-a intors cu toata munitia la baza. Tot in 24 decembrie, plutonul de militari de la UM 02145 Constanta, trimis in misiune pentru a impiedica intrarea in municipiu dinspre Navodari a unui presupus grup de teroristi, efectua controlul tuturor autovehiculelor, in apropierea restaurantului "Tic-Tac" din Mamaia. In urma semnalarii a doi luptatori din Garzile Patriotice, ca in spatele restaurantului este agitatie, si a zgomotului unor focuri de arma de avertizare a unui conducator auto care nu s-a supus somatiei, s-a declansat focul general care a ranit doi civili neadapostiti, dintre care Capac Nicolae a decedat. In noaptea de 24 spre 25 decembrie, o patrula a Institutului de Marina a incercat sa opreasca pe bulevardul Filimon Sarbu un autoturism care nu s-a supus semnalului. S-a executat foc de avertisment si, deoarece autoturismul continua sa ruleze, s-a deschis foc in plin, incidentul soldandu-se cu moartea minorului Doga Cosmin si ranirea civililor Darie Valentin si Bontescu Petre. UM 02119 Codru Babadag a primit ca intariri pentru dispozitivul sau de aparare doua plutoane de luptatori de la Garzile Patriotice care nu au respectat ordinul primit, consumand bauturi alcoolice, au parasit posturile unde fusesera amplasati si in conditii de intuneric au declansat foc intens si haotic, sub motivul ca un glont l-a lovit pe Pavel Gheorghe, luptator in GP. Plutonierul major Priscaru Vasile a fost impuscat mortal in noaptea de 24 decembrie din eroare, din interiorul cazarmii companiei de pompieri Neptun, de un militar care nu a putut fi identificat. In seara de 25 decembrie, o patrula compusa din studenti ai Institutului a somat langa depozitul ICRA din Constanta un conducator auto, care nu s-a supus controlului si a continuat sa se deplaseze cu luminile stinse. Conform ordinelor primite, militarii au executat foc de avertisment si apoi au tras asupra autoturismului, ranind pe Tulus Anur si omorand pe minorul Tulus Samir. In seara de 31 decembrie, pe bulevardul Tomis, conducatorul auto Huzuneanu Emanuel-Victor nu s-a supus semnalului de oprire, motiv pentru care patrula militara de la UM 02192 a deschis focul, impuscandu-l mortal. In 2 ianuarie 1990, la intrarea in orasul Eforie Nord dinspre Constanta, Gruie Petru, aflat sub influenta alcoolului, fiind oprit de o patrula compusa din Garzi Patriotice, organe de politie si cadre militare, a intrat in altercatie cu aceasta. Comportamentul sau agresiv si incercarea de a parasi locul l-au determinat pe Pantu Ion, membru al GP, sa faca uz de arma, si ulterior sa traga pe directia autoturismului, provocand moartea lui Gruie. Din analiza acestor incidente soldate cu morti si raniti, rezulta urmatoarele: nici un cadru al fostei Securitati judetene nu a fost implicat in vreun fel in aceste incidente sau presupus teroriste; nu exista probe materiale ori indicii temeinice in sensul ca victimele inregistrate pe raza judetului sau municipiul Constanta sa fi fost provocate de actiuni ale unor elemente teroriste; opt dintre incidente s-au desfasurat in incinta sau in apropierea unor obiective militare sau civile importante, aflate in acea perioada sub paza militara; un incident s-a datorat unor operatiuni tehnice la elicopterul 89 al UM 02010 Tuzla; sapte incidente s-au datorat unor erori ale militarilor, pe fondul starii de confuzie creata de impresia ca unitatea, cladirea ori intreprinderea este atacata de elemente teroriste, de comportamentul straniu al unor civili sau militari, ca urmare a perceperii unor focuri de arma, interpretate ca agresoare sau datorita necorelarii actiunilor diferitelor forte inarmate prezente in acelasi perimetru; cinci incidente s-au produs ca urmare a conducatorilor auto imprudenti, care nu s-au supus controalelor, in special pe perioada de restrictie a circulatiei, in conditiile starii de necesitate; nu exista date privind implicarea unor straini in evenimentele desfasurate in municipiul si judetul Constanta in acea perioada. In mediul specialistilor prezenti pe santierul CNE Cernavoda s-au obtinut inca din 11 decembrie informatii privind iminenta unor evenimente deosebite in Romania, cei 40 de specialisti primind dispozitii sa paraseasca Romania, esalonat, dar cat mai grabnic, prin Bulgaria, lucru realizat pana in dimineata zilei de 22 decembrie. Unele marturii ale participantilor la evenimente semnaleaza insa faptul ca o presupusa prezenta armata sovietica era asteptata pe aeroporturile militare de la Ianca, judetul Braila, si Mihail Kogalniceanu, iar pentru dirijarea operatiunilor de aterizare s-au prezentat la aeroport ofiteri ai Marinei Militare, cunoscatori ai limbii ruse, desi aeroportul avea astfel de interpreti si specialisti in probleme de navigatie aeriana, in acest caz manifestand o ferma opozitie seful de stat major al unitatii, colonelul Frunza Mitrita.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii