Iohannis a promulgat legea de modificare a Codului silvic

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, astăzi, legea de modificare a Codului silvic, pe care a reprimit-o de la Parlament după ce a cerut ca aceasta să fie reexaminată, demersul său fiind respins de Legislativ. Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, a respins, în 20 mai, cererea de reexaminare a preşedintelui la Codul silvic, adoptând, cu 218 voturi "pentru", 11 "abţineri" şi 95 "împotrivă", legea în forma iniţială.
Deputaţii PNL au criticat noul Cod silvic, în schimb cei ai PSD au susţinut legea. La dezbateri, reprezentanţii liberalilor au propus retrimiterea la comisie a reexaminării Codului silvic, pe motive procedurale, pentru că nu au fost lăsaţi să depună amendamente în Comisiile juridică, de agricultură şi de mediu, conform regulamentului. Solicitarea PNL a fost respinsă, însă, vicepreşedintele Comisiei juridice Ciprian Nica a spus că regulamentul prevede, că dacă este votată în comisii respingerea cererii de reexaminare, aşa cum s-a întâmplat, nu se mai depun amendamente.
Deputaţii PNL au cerut adoptarea cererii de reexamniare a preşedintelui Iohannis la Codul silvic, iar UDMR şi PSD au susţinut legea în forma adoptată iniţial. Deputatul PNL Tinel Gheorghe a spus, în dezbaterile generale, că forma în care este acum Codul silvic este "un atentat la siguranţa naţională", arătând că PNL nu o susţine, ci votează cererea de reexamniare a preşedintelui Iohannis la această lege.
Deputatul UDMR Attila Korodi a spus, însă, că acest Cod silvic oferă o protecţie majoră pădurilor şi rezolvă problemele legate de lipsa pazei pădurilor, de presiunea mare a monopolurilor din domeniu şi din partea exportatorilor să ducă buştenii în afara ţării.
Deputaţii au adoptat din nou forma iniţială a Codului silvic.
Printre articolele prevăzute şi care au stârnit dispute sunt şi cele potrivit cărora un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.