Ziua Dobrogei, 139 ani
14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017
14:35 24 10 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

4 aprilie 1944 Dezastrul care a lovit Bucureştiul (video)

ro

04 Apr, 2015 09:49 1478 Marime text
Bombardarea Bucureștiului în al Doilea Război Mondial au fost în primul rând bombardamente ale Aliaților asupra obiectivelor de cale ferată și de petrol, dar a inclus și bombardarea de către Germania nazistă după lovitura de stat a Regelui Mihai. Bucureștiul depozita și distribuia o mare parte din produsele de petrol rafinat la Ploiești, notează wikipedia.org.
 
La 22 iunie 1941, România a intrat în război alături de Germania împotriva Uniunii Sovietice, având ca obiectiv eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, ocupate de Armata Roşie în urmă cu un an. Războiul a continuat şi dincolo de Nistru, armata română ajungând până la Stalingrad.
 
SUA şi Marea Britanie au venit în ajutorul Uniuniii Sovietice, constituindu-se astfel Coaliţia Naţiunilor Unite. Ca urmare a alianţelor realizate, Marea Britanie a decis ruperea relaţiilor diplomatice cu România (decembrie 1941), iar ţara noastră a declarat război SUA (iunie 1942). Mareşalul Antonescu nu s-a considerat în război efectiv cu cele două ţări occidentale şi nu a întreprins nici o acţiune militară împotriva acestora. La rândul lor, avioanele americane şi engleze au executat în 1942-1943 mai multe raiduri aeriene împotriva României, vizând cu precădere zona petroliferă din Valea Prahovei, dar rezultatele au fost mai curând modeste. De exemplu, la 1 august 1943, din cele 177 de avioane americane plecate din Libia, au ajuns în România un număr de 162; au fost doborâte de artileria antiaeriană română 41 aparate, s-au întors la bază doar 88, dintre care 55 cu avarii (unele au aterizat pe parcurs). Au fost omorâţi 147 aviatori, iar 116 au fost luaţi prizonieri.
 
In raidul american asupra Bucurestiului din 4 aprilie 1944 au fost ucisi 3.000 de civili. Bombele au lovit obiective civile si au distrus complet Gara de Nord, in care se aflau trenuri cu refugiati din Basarabia.

Oficial, obiectivul bombardamentului a fost Gara de Nord pentru a intrerupe transporturile militare spre front. In practica, in cele doua ore de bombardament au fost lovite numeroase obiective civile. Peste 300 de bombardiere B-17 (Flying Fortress) si B-24 (Liberator) decolasera de la baze din Italia si au intrat in Romania pe la Turnu Severin si au ajuns in Bucuresti prin Targoviste si Snagov.

Au fost lovite în special cartierele de vest si nord-vest ale orasului – Cotrocenii, Grivita, Steaua – si în primul rînd regiunea Garii de Nord, unde s-a întrebuintat sistemul “covorului” de bombe. Au cazut bombe si în Calea Victoriei asupra Hotelului “Splendid” si a “Parc-Hotelului” de alaturi, unde îsi avea sediul misiunea militara germana, ambele hoteluri fiind complet distruse si o mare parte a locatarilor lor ucisi. Bombe au cazut si pe Calea Grivitei, Plevnei, Bd.Titulescu, Dinicu Golescu, soseaua Orhideelor, cartierele Giulesti si Crangasi, Bd Ghencea, Alexandriei. Cel putin un adapost antiaerian a fost lovit in plin, cei dinauntru fiind ucisi.

Oficial, bombardarea zonelor civile a fost pusa pe seama vantului, care ar fi imprastiat bombele. Nu trebuie uitat, insa, ca Sir Arthur Harris, comandantul Royal Air Force dezvoltase doctrina “covoarelor de bombe” prin care se urmarea lovirea tintelor si populatiei civile cu scopul de a demoraliza atat populatia cat si soldatii de pe front.

 
Sursă: unstory.com
Sursă foto: roncea.ro

Ti-a placut articolul?

Comentarii