Declaraţia preşedintelui României, la Summitul OCEMN Traian Băsescu a vorbit despre autostrada inelară a Mării Negre

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a participat marţi, 26 iunie a.c., la Istanbul, Republica Turcia, la lucrările Summitului Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, la finalul cărora a susţinut următoarea declaraţie:

„Bună seara. În primul rând, aş sublinia un lucru: de unde la începutul Summitului se prefigura un summit fără declaraţie adoptată, Summitul s-a terminat cu o declaraţie adoptată, ceea ce este un succes având în vedere că nici la Summitul trecut de la Belgrad nu se reuşise adoptarea unei declaraţii. Am să vă spun şi de ce, dar deocamdată aş sublinia ceea ce noi am susţinut. În primul rând am plecat de la premisa că este o sesiune aniversară. Organizaţia împlineşte 20 de ani de la înfiinţare, înfiinţare pe care o datorăm şefilor de stat din acea vreme, de acum 20 de ani, deci inclusiv preşedintelui Ion Iliescu, şi ea reflectă o iniţiativă a preşedintelui Turgut Özal şi a primului-ministru Süleyman Demirel, dar meritul este al fondatorilor care au reacţionat la această propunere a celor doi demnitari turci. A fost o primă reacţie a regiunii ca efect al terminării Războiului Rece. În ceea ce ne priveşte, susţinem că în acest moment este necesară o evaluare corectă a organizaţiei, evaluare care să ne dea soluţiile pentru perspectiva organizaţiei. De asemenea, am susţinut în intervenţia mea necesitatea creşterii relevanţei Organizaţiei, lucru care, dincolo de faptul că trebuie să aibă la bază realizări, este legat şi de o mult mai bună comunicare legată de obiectivele Organizaţiei, de obiectivele multilaterale din interiorul Organizaţiei şi legată de interesele Organizaţiei.

Am susţinut în intervenţia mea că Organizaţia are nevoie de o reformă puternică pentru că este suficient de matură pentru a deveni eficientă. Am susţinut că trebuie să coborâm nivelul decizional şi să-l flexibilizăm. A rămâne cu deciziile strict la nivelul şefilor de stat sau de guvern sau la nivelul summiturilor este un impediment în funcţionarea Organizaţiei. Un alt lucru pe care trebuie să-l refacem în interiorul Organizaţiei, şi eu cred că astăzi s-a făcut un pas extrem de important, este să facem din Organizaţie o organizaţie în care să funcţioneze cultura dialogului. Dacă de fiecare dată o să ne aducem aminte de conflictele îngheţate, deşi Organizaţia nu are atribuţiuni în rezolvarea conflictelor îngheţate, cu siguranţă că vom continua să blocăm funcţionarea Organizaţiei. În mod categoric, o atmosferă de comunicare în interiorul Organizaţiei ar putea contribui şi la crearea climatului necesar ca progresele în rezolvarea conflictelor îngheţate să fie realizate chiar de formatele în care se discută conflictele îngheţate. Dar avem nevoie să comunicăm, avem nevoie să nu mai facem din conflictele îngheţate prioritatea dezbaterilor, în condiţiile în care Organizaţia nu are nicio atribuţiune şi niciun fel de capacitate de a rezolva problema conflictelor îngheţate. În schimb, Organizaţia poate să creeze o atmosferă care să ajute formatele consacrate pentru discutarea conflictelor îngheţate şi să rezolve problema.

De altfel, repet, problema conflictelor îngheţate este cea care şi blochează evoluţia pozitivă a Organizaţiei şi de aceea am solicitat o analiză a reformării modului de funcţionare a OCEMN şi trebuie să înţelegem că această organizaţie este extrem de importantă pentru regiune, extrem de importantă, pentru că este cea mai puternică organizaţie regională a statelor din jurul Mării Negre, conţine în ea trei state membre ale Uniunii Europene: Grecia, Bulgaria, România. În plus, sunt state care, unele se află în negociere de aderare, cum este Turcia, altele, cum este Serbia, care deja au primit invitaţia de a începe negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană. În intervenţia mea am precizat foarte clar că nu ne modificăm conceptul şi nu ni-l flexibilizăm în ceea ce priveşte respectarea integrităţii teritoriale a statelor. Dar aceasta este o problemă care nu ţine de OCEMN. Obiectivul OCEMN-ului este crearea relaţiilor economice, sociale, parteneriale în regiune, ca o garanţie a păcii, a securităţii şi a viitoarei prosperităţi a regiunii. Am subliniat că, deşi vorbim de 5 ani de două mari proiecte, proiectul legat de liniile maritime şi proiectul legat de Autostrada Inelară a Mării Negre, s-au făcut prea puţine progrese exact din această cauză, a blocajelor politice generate de continua discutare a conflictelor îngheţate într-un format regional care nu are putere să rezolve conflictele îngheţate. Am subliniat că trebuie să ne concentrăm pe ceea ce înseamnă priorităţi regionale, adică transporturi, energie, mediu, agricultură, turism, schimbări climatice şi, în mod deosebit, crearea de locuri de muncă prin creşterea activităţilor comerciale, economice, între statele membre ale Organizaţiei.

De asemenea, am readus în discuţie sinergia Mării Negre, un proiect susţinut de România şi adoptat de Uniunea Europeană, care vizează trei mari zone de interes pentru UE, şi anume programul pentru mediu, programul pentru transporturi şi programul pentru energie. Dacă vreţi, responsabilităţile distribuite de Uniunea Europeană au fost: România responsabilă pentru mediu, Grecia responsabilă de programul de transporturi şi Bulgaria responsabilă de programul energetic. De ce România a optat pentru asumarea responsabilităţilor pentru programul de mediu în interiorul sinergiei Mării Negre? Dintr-un motiv simplu: noi suntem şi coautori ai proiectului legat de strategia Dunării, suntem interesaţi în ceea ce priveşte mediul, de Delta Dunării şi de o Mare Neagră curată, ecologizată. Şi, din acest punct de vedere, trebuie să spun că singurul program declanşat, în care responsabilul din interiorul UE a făcut paşi în începerea implementării este România. Am arătat tipul de programe, de proiecte regionale care pot servi interesele tuturor statelor membre şi statelor din regiune, nu numai a statelor membre. Şi am exemplificat proiectul AGRI, care este un proiect al cărui studiu de fezabilitate este spre finalizare, fiind susţinut şi de guvernul Statelor Unite în realizare şi finalizare. În acelaşi timp, am plecat de la acest exemplu pentru a susţine ideea că se pot realiza proiecte multilaterale în interiorul Organizaţiei.

Acum aş vrea să fac următoarea precizare. Vreau să mulţumesc preşedintelui Ilham Aliyev, şi îi mulţumesc public, pentru ridicarea condiţiilor care au permis realizarea unui document final al Summitului. De asemenea, vreau să mulţumesc primului-ministru Borisov, care a susţinut la fel de puternic ca şi mine necesitatea de a face din Organizaţie o organizaţie care să vegheze la problematica economică, să implementeze proiecte şi să-i lăsăm pe cei care trebuie să rezolve problemele conflictelor îngheţate să le rezolve, pentru că OCEMN-ul nu are astfel de atribuţii. Repet, România nu abdică de la principiul său legat de integritatea teritorială a statelor, fie că vorbim de Moldova, fie că vorbim de Georgia, fie că vorbim de Azerbaidjan. Dar nu OCEMN-ul este sediul problemei. OCEMN-ul are misiune să permită dezvoltarea economică a statelor din regiune. Mai mult decât atât, OCEMN se întinde până la frontiera cu Asia Centrală, înspre răsărit, şi se întinde până în Orientul Mijlociu, în sud-est. Deci, este o organizaţie aşezată între zone extrem de importante şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere al securităţii. De aceea, a fost apelul meu foarte puternic la restructurarea Organizaţiei şi la redefinirea obiectivelor pe care Organizaţia le are. Asta în câteva cuvinte. Vă mulţumesc!"