„Cred că vom muri şi numele său tot nu va cădea" Ce constănţean este de neatins în România

Primul a venit recordul de la 5.000 m, pe 23 iulie 1978, la Campionatul Naţional de seniori de la Bucureşti, întrecere desfăşurată pe stadionul „Republicii": 13:15.0. Timpii intermediari ai evoluţiei lui Floroiu au fost: 2:34 la 1.000 m, 5:14 la 2.000 m, 7:56 la 3.000 m, 10:36 la 4.000 m, 13:15 la 5.000 m. În această cursă, Ilie Floroiu a fost la două secunde de recordul european, care era la acea dată de 13:13.0 şi îi aparţinea belgianului Emiel Puttemans. Recordul mondial era de 13:08.4 (Henry Rono - Kenya). Dacă atletul constănţean nu ar fi ridicat mâinile a victorie cu 5-6 metri înainte de finiş, încetinind astfel, timpul, şi aşa excepţional, ar fi fost şi mai bun. Floroiu nu s-a gândit însă că va alerga atât de bine, iar în timpul cursei nu a realizat cât de aproape este de o mare performanţă. Se gândea că va realiza un timp undeva în jurul a 13 minute şi 22 de secunde, după ce, timp de cinci ani, se chinuise fără folos să treacă de bariera 13:27.2, un timp înregistrat tot de el. La data stabilirii, timpul de 13:15.0 a fost prima performanţă europeană şi a doua mondială a anului 1978.

Peste două luni, la Campionatul European de seniori de la Praga, găzduit de stadionul „Strahov", avea să cadă şi recordul de la 10.000 m. Noua performanţă a fost 27:40.06 (timpi intermediari: 2:43 la 1.000 m, 5:26 la 2.000 m, 8:12 la 3.000 m, 10:58 la 4.000 m, 13:44 la 5.000 m, 27:40,06 la 10.000 m).

La tineret, e invincibil din 1974

„La vremea respectivă, cei doi timpi au fost foarte valoroşi. Sunt importanţi chiar şi astăzi, întrucât, de la Campionatul European şi până la Jocurile Olimpice, prind locurile 6-8, ceea ce nu e puţin. În acest an, cele două recorduri fac 35 de ani şi probabil că le voi sărbători, ca şi atunci când au împlinit 30 de ani", a declarat Ilie Floroiu, ajuns la 60 de ani. Actualul director al Clubului Sportiv Farul Constanţa, de fel din comuna tulceană Iulia, avea 26 de ani când a stabilit cele două recorduri. La ediţia din 2012 a Jocurilor Olimpice, cea de la Londra, probele de 5.000 m şi 10.000 m au fost câştigate de acelaşi sportiv, englezul Mohamed Farah, cu 13:41.66 la 5.000 m şi cu 27:30.42 la 10.000 m. La ambele probe, Floroiu ar fi fost finalist cu timpii din 1978, al 11-lea la 10.000 m şi primul la 5.000 m. Sigur, timpul de la 5.000 m înregistrat acum 35 de ani nu ar fi oferit şi garanţia câştigării titlului olimpic, acum s-a alergat mai încet, cursa fiind una tactică probabil.

„Deşi sumbră, prezumpţia mea e că s-ar putea să nu mai fiu în viaţă nici eu, nici Floroiu şi nici alţii până când vor cădea cele două performanţe ale sale. Recordurile de la 5.000 m şi 10.000 m au avut şi au în continuare o valoare absolut excepţională. Cum a fost de altfel şi Ilie Floroiu ca atlet. La ultima Olimpiadă, cu timpii săi de acum 35 de ani erai finalist. Faptul că Floroiu nu a cucerit în cariera sa o medalie olimpică nu are nicio importanţă. Au fost şi alţi mari atleţi care au stabilit performanţe de seamă, fără a urca pe podiumul olimpic", a spus şi Nicolae Mărăşescu, unul dintre marii specialişti ai atletismului românesc.

Cele două recorduri de seniori ale lui Floroiu nu sunt însă cele mai vechi ale sale pe plan naţional, în aer liber. Statistica Federaţiei Române de Atletism mai reţine două, pe aceleaşi distanţe, dar la tineret (sub 23 de ani), stabilite în anul 1974: la 5.000 m - 13:27.12 (pe 8 septembrie, la Roma) şi la 10.000 m - 28:28.4 (pe 29 iunie, la Bruxelles).

Recordul la 100 m al lui Daniel Cojocaru face 20 de ani

Pe lângă Ilie Floroiu, mai există un fost atlet constănţean, actualmente antrenor, Daniel Cojocaru, care deţine câteva recorduri naţionale nebătute de ani buni. În probele clasice, tehnicianul de la CS Farul este în continuare primul la 100 m seniori, în aer liber (10,21 s - 17 iunie 1994), la ştafeta de 4X100 m seniori, în aer liber (39,47 s - 5 iunie 1999), la 100 m tineret, în aer liber (10,31 s - 22 iunie 1991) şi la 200 m tineret, în sală (21,14 s - 23 februarie 1991). În probele neclasice ale seniorilor, Cojocaru, acum în vârstă de 43 de ani, deţine recorduri naţionale la 300 m (32,82 s - stabilit în 1990) şi la 80 m (8,53 s - 1993).

„Recordurile sunt făcute să fie doborâte. Probabil că al meu de la 100 m seniori va cădea în curând. Îi şi ajunge, la anul face 20 de ani. Este un atlet, Marian Câmpeanu, care, în acest an, a egalat recordul naţional de sală la 60 m, 6,60 s. El l-ar putea doborî. Eu la 60 m nu am putut coborî mai jos de 6,61 s. În 1994, când am stabilit recordul de la 100 m, cu 10,21 s, îmi propusesem clar să dobor vechea performanţă, 10,24 s, care îmi aparţinea tot mie şi pe care o stabilisem cu un an înainte. Prima dată când am bătut recordul de seniori la 100 m a fost în 1991, 10,31 s, doborând timpul de 10,41 s. Apoi, am depăşit succesiv acest 10,31 s: 10,30 s, 10,24 s şi 10,21 s, ultima dată într-un an - 1994 - în care am ocupat şi locul cinci la 100 m la Campionatul European de la Helsinki. Cel mai mult s-a apropiat de mine, la 100 m, un timişorean, care acum nu mai concurează, cu 10,23 s. Din câte ştiu, Câmpeanu are 10,24 s la 100 m", a declarat Daniel Cojocaru, care are în palmares şi un loc şapte la Campionatul Mondial Universitar din anul 1995, de la Fukuhara (Japonia).

În statistici, fostul sprinter este al doilea atlet constănţean, după Ilie Floroiu, la numărul de ani de când rezistă recordurile sale, însă Cojocaru spune că între el şi Floroiu nu există termen de comparaţie. „Nu faceţi paralele între mine şi Ilie Floroiu. El este un monstru sacru al atletismului românesc. Uneori, sunt menţionat ca cel mai mare atlet al Constanţei după Floroiu, însă consider că această etichetă nu e cea mai nimerită. Ilie Floroiu a evoluat în Liga Campionilor, eu la juniori", a mai spus Daniel Cojocaru.

Marian Oprea, impresionat de puştiul Valentin Scanghel

Începutul de an a impus atenţiei un alt recordman constănţean, un puşti de numai 15 ani, Valentin Scanghel, de la CS Farul (antrenori, Cecilia Gevat şi Alin Larion), care a stabilit trei recorduri naţionale de juniori III: la hexatlon, cu 4.105 puncte (vechiul record era de 4.004 puncte), la 60 m garduri (8,58 s) - ambele la o singură competiţie (Campionatul Naţional de probe combinate), şi la triplusalt (14,61 m) - la etapa întâi a Campionatului Naţional de sală pentru juniori II. Valentin este un sportiv de mare perspectivă, care şi-a atras laude şi din partea vicecampionului olimpic la triplusalt Marian Oprea, care spunea că, la vârsta lui Vali, el nu avea performanţele de la juniori III ale constănţeanului nici la juniori II!

Încă nouă recordmani constănţeni

Ilie Floroiu, Daniel Cojocaru şi Valentin Scanghel nu sunt însă singurii constănţeni prezenţi în baza de date a Federaţiei Române de Atletism ca deţinători de recorduri naţionale. La data de 31 decembrie 2012 figurau în această postură încă nouă sportivi, şapte fete şi doi băieţi (constănţeni sau din afara judeţului, dar care reprezintă cluburi din Constanţa). Aceştia sunt: Andreea Ogrăzeanu (Alexandria) - recorduri la 100 m (tineret, aer liber, 2012), 200 m (junioare 1, aer liber, 2009), 100 m (junioare 2, aer liber, 2007), 4X100 m (junioare 2, aer liber, 2004), 100 m (junioare 3, aer liber, 2004), 60 m (junioare 3, sală, 2005), 200 m (junioare 3, sală, 2004), Alina Râpanu (Tg. Neamţ) - recorduri la 4X400 m (senioare, aer liber, 1999), 4X400 m (tineret, aer liber, 1998), 4X400 m (senioare, sală, 2004), 400 m (junioare 1, sală, 1999), 800 m (junioare 2, sală, 1998); Cornel Bănănău (Bucureşti) - recorduri la 60 m (juniori 3, sală, 2006), 60 m garduri (juniori 3, sală, 2006), 60 m garduri (juniori 1, sală, 2009); Mihai Orzan (actualul director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Constanţa) - recorduri la 4X100 m (tineret, aer liber, 1995), 4X100 m (juniori 1, aer liber, 1995); Adriana Turnea (actuală arbitră de fotbal) - recorduri la 10.000 m marş (junioare 1, aer liber, 2009), 5.000 m marş (junioare 2, aer liber, 2008); Cristina Sandu (Bucureşti) - recorduri la 60 m garduri (junioare 2, sală, 2007), 60 m garduri (junioare 3, sală, 2005); Cristina Bujin - record la triplusalt (junioare 1, sală, 2006); Alina Duman - record la 4X100 m (junioare 2, aer liber, 2004); Cristine Spătaru - record la triplusalt (junioare 2, aer liber, 2003, la Sherbrooke, în Canada, unde a devenit campioană mondială).