Pentru perioada Paştelui
informaţii utile, tradiţii, program magazine
15:51 18 08 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Radu Mazăre - Che Guevara, Victor Ponta - Mao Zedong Cât de mult (nu) şi-a dorit PSD să scape de eticheta partidului comunist?

ro

04 Dec, 2014 00:00 4311 Marime text


Cum se va rupe PSD de imaginea partidului comunist care l-a urmărit constant în ultimii ani? Cum va scăpa partidul condus de Victor Ponta de comparaţia cu sistemul comunist? Oricât de bizar ar părea ca, la 25 de ani de la Revoluţia din Decembrie ’89, să se vorbească încă despre comunism, pentru PSD acest aspect reprezintă o reală problemă. Liviu Dragnea, preşedintele executiv al PSD, a declarat că premierul Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale nu din cauza lui Ion Iliescu, ci „şi din cauza etichetei de comunism“ asociată PSD. Care au fost însă cele mai pregnante elemente care au condus la compararea PSD-ului anului 2014 cu defunctul partid comunist? Ce rol au jucat în această „ecuaţie“ Victor Ponta şi Radu Mazăre, primarul municipiului Constanţa? A vrut PSD-ul să scape de această etichetă sau, din contră, a încercat să profite de ea, pe principiul „românii l-au dat jos pe Ceauşescu, dar regretă comunismul“?

După eşecul înregistrat la alegerile prezidenţiale 2014, prim-vicepremierul Liviu Dragnea a avut mai multe ieşiri publice în care a declarat că una dintre marile greşeli ale PSD în contextul scrutinului mai sus menţionat a fost aceea că nu a reuşit să scape de eticheta de partid comunist. Întrebat cum anume îşi propun social-democraţii să se distanţeze de această catalogare, liderul PSD a mărturisit că nu ştie: „Încă nu ştim. Dacă cineva are acum răspunsul, îl primim cu dragă inimă“, a menţionat Liviu Dragnea.

Comunistul cubanez...

Sunt însă câteva elemente irefutabile care ar fi putut contribui la crearea imaginii partidului comunist. Unul dintre aceste elemente este strâns legat de Radu Mazăre. Este de notorietate că primarul municipiului Constanţa - probabil singurul primar care se bucură de aceeaşi atenţie în presa centrală precum se bucură în cea locală - se îmbracă, de ani buni, în haine à la Che Guevara. De la atât de previzibilele costume de culoare kaki şi beretele roşii, la bocanci şi deja banalele tricouri care îl înfăţişează pe Che Guevara. Cine a fost însă Che Guevara, considerat astăzi un icon cultural? Ei bine, unul dintre cei mai cunoscuţi şi, în egală măsură, controversaţi revoluţionari ai tuturor timpurilor. Vorbim despre eroul-martir al radicalismului de stânga şi reprezentant de seamă al regimului comunist cubanez. Iată deci că primarul social-democrat al Constanţei nu ezită, iar asta de câţiva ani, să se îmbrace, în contextul a ceea ce el numeşte „lupta cu procurorii DNA“, precum simbolul revoluţionarilor de stânga din toată lumea, acest comunist cubanez.

... şi comunistul chinez

Memorabil rămâne, în nota comunismului despre care discutăm, un eveniment organizat în septembrie 2010 la Constanţa. Este vorba despre Conferinţa Judeţeană a PSD, context în care Radu Mazăre a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al filialei de la malul mării. Şi atunci, ca şi acum, edilul-şef purta ţinută militară. „O să vină vremea să vă îmbrac pe toţi în militar, să facem revoluţie. Dacă nu reuşim să-i schimbăm politic, cum se lasă iarna, peste ei, la Bucureşti, să le dăm şuturi în fund. Dacă nu îi dăm jos politic, de data asta revoluţia o să plece de la Constanţa“, declara Mazăre la alegerile PSD Constanţa din 2010. Patru ani mai târziu, mai exact în noaptea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale 2014, aproape o mie de constănţeni au ieşit în stradă, pentru a protesta atât împotriva lui Ponta, cât şi a lui Mazăre, cerându-i acestuia din urmă demisia. A fost pentru prima dată când un protest spontan a scos, la Constanţa, atât de mulţi oameni în stradă.

Revenind însă la evenimentul din 2010, trebuie menţionat că Victor Ponta nu s-a lăsat mai prejos. Preşedintele PSD a făcut un gest pe care nu l-a mai făcut altundeva în ţară. A urcat pe scenă purtând o şapcă de comunist chinez, cu stea în frunte. „Ştiam că vin la Radu Mazăre, aşa că m-am pregătit”, a comentat el ţinuta aleasă. Mai mult, actualul premier a adăugat că şapca pe care o purta era model Mao Zedong. Nu mai puţin important, Victor Ponta a rostit, în cele din urmă, o replică pe care am putea-o considera memorabilă, dacă o analizăm raportat la prezent: „Dacă nu câştig alegerile, eu mă duc în China şi Radu în Cuba“, a spus liderul PSD.
Aşadar, comunism vestimentar în toată puterea cuvântului, la Constanţa. Mărturie stau numeroasele fotografii care îi surprind pe cei doi lideri PSD.

Preşedintele Frontului Salvării Naţionale, preşedinte de onoare al PSD

În ceea ce îl priveşte pe Ion Iliescu, nu trebuie omis faptul că preşedintele de onoare al PSD a fost una dintre „stelele“ Partidului Comunist Român (PCR). Iliescu a devenit membru al PCR în 1953 şi, doi ani mai târziu, membru al Comitetului Central al PCR. Fostul preşedinte al României a făcut chiar ceea ce am putea numi o oarecare carieră politică în timpul regimului comunist. A fost secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist şi, ulterior, preşedinte al Comitetului de organizare a Asociaţiilor Studenţeşti, apoi al Consiliului. De asemenea, a fost şef de secţie la CC al PCR şi prim-secretar al CC la UTC. În decursul aşa-zisei cariere, a ocupat şi funcţia de şef al Departamentului de propagandă al Comitetului Central al PCR, iar ulterior a devenit ministru pentru problemele legate de tineret (1967-1971).
Cel care şi la momentul actual este numit „tătucul PSD“ a fost deci unul dintre reprezentanţii de seamă ai PCR. Fapt pentru care comentariile post-alegeri, conform cărora eşecul lui Ponta ar fi fost cauzat inclusiv de prezenţa lui Ion Iliescu în partid nu sunt - chiar dacă exagerate -  deloc întâmplătoare.

Întărirea relaţiilor dintre România şi China

În aceeaşi ordine de idei, amintim vizita pe care premierul Victor Ponta a efectuat-o, anul acesta, în Republica Populară Chineză, la invitaţia omologului său, Li Keqiang. Pe agenda de discuţii a evenimentului au figurat şi aspecte referitoare la întărirea relaţiei UE - China, precum şi la consolidarea relaţiilor bilaterale dintre România şi China, cu accent pe stadiul implementării proiectelor convenite cu prilejul convorbirilor avute la Bucureşti, în special a celor din domeniile energiei, infrastructurii şi agriculturii.
Merită amintit un astfel de „mega“ proiect, care prevedea realizarea în comun a Parcului Tehnologic şi Economic româno-chinez, în judeţul Constanţa. În acest sens, în primăvara lui 2014, Guvernul Ponta aproba, printr-o hotărâre, un Memorandum de Înţelegere între Ministerul Economiei şi Ministerul Comerţului din China, privind elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru realizarea acestui obiectiv. Despre parcul cu pricina, Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, declara: „Există acel parc industrial, care va fi în zona portuară Agigea - Cumpăna - Canalul Dunăre - Marea Neagră. Are toate caracteristicile necesare, adică autostradă, infrastructură, reţea de apă şi canalizare. Este vorba despre 2.000 de firme chinezeşti care vor veni aici, inclusiv din domeniul agricol“. Mai mult sau mai puţin surprinzător, despre acest parc nu s-a mai auzit nimic.
Nota bene: China rămâne şi astăzi, la peste 60 de ani de la instaurarea regimului, expresia comunismului „de succes“. În vara anului trecut, Ponta a mărturisit că îşi doreşte ca România să încheie un parteneriat strategic cu Republica Populară Chineză, prin care să fie asigurată colaborarea în domeniul public, dar şi în domeniul economic, în cel cultural şi în cel educaţional.


Guvernul Ponta - Justiţie - SUA

Un alt element care nu trebuie ignorat în contextul discuţiei pe marginea etichetei de partid comunist a PSD este faptul că Guvernul Ponta nu a avut o atitudine tocmai pro-americană. Amintim, din acest punct de vedere, că premierul Ponta a evitat să se întâlnească cu subsecretarul de stat al SUA, Victoria Nuland, care a fost la Bucureşti la începutul acestui an. A fost pentru prima dată când un prim-ministru român a refuzat să se întâlnească cu un diplomat străin venit în vizită. Cu câteva zile înainte de venirea lui Nuland la Bucureşti, secretarul de stat american discutase la Vilnius cu Titus Corlăţean, ministrul de Externe de la acea vreme, pe care îl informase cu privire la faptul că Justiţia urma să fie una dintre temele de pe agenda discuţiilor de la Bucureşti. Consilierul lui Ponta, Gyorgy Frunda, a explicat însă că Nuland nu este de rangul premierului şi a decretat că „România nu este colonie“. Subliniem că partea americană a solicitat în mod expres o întrevedere cu premierul român, dar agenda acestuia din urmă s-a dovedit a fi supraîncărcată.

Coreea de Nord

Chiar dacă la momentul actual este neesenţial, amintim - mai mult ironic, e drept - că Victor Ponta, fostul candidat al PSD la prezidenţiale, a câştigat primul tur al alegerilor în Coreea de Nord, o altă emblemă a comunismului secolului XXI, una dintre cele mai izolate ţări din lume. Ponta a obţinut aici... trei voturi.
În acest context, se impune o întrebare: nu cumva PSD a pariat tocmai pe această etichetă de partid comunist, mizând pe nostalgicii fostului regim? Fiindcă dacă partidul ar fi fost realmente deranjat de această comparaţie, probabil că lui Mazăre i s-ar fi atras atenţia măcar asupra ţinutelor de inspiraţie Che Guevara.



Ti-a placut articolul?

Comentarii