Interviu live Cum s-a dezvoltat municipiul Constanţa în ultimii 100 de ani? (documente + galerie foto)

Municipiul Constanţa este comunitatea despre care discutăm în această săptămână în cadrul proiectului „Interviu live. Judeţul Constanţa în anul Centenarului“. Interviul live cu primarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, are loc marţi, 27 noiembrie, ora 13.00, pe https://www.facebook.com/ziuaconstanta/.

Vom discuta despre istoria Constanţei, despre personalităţile care şi-au lăsat amprenta asupra comunităţii, subiecte legate de strategii de dezvoltare a localităţii, investiţii, identitate, fonduri europene, servicii publice, învăţământ sau performanţe culturale şi sportive. Aşteptăm şi întrebările dumneavoastră pentru invitatul ediţiei, în timp real, pe pagina noastră de Facebook. 

Istoric şi identitate

Constanţa (limba greacă veche: Tομή Tomí, latină: Tomis Constantiana, în limba turcă otomană: (Köstendje), în turcă: Köstence, în armeană: Կոնստանցա, este municipiul de reşedinţă al judeţului cu acelaşi nume, format din localităţile componente Constanţa (reşedinţa), Mamaia şi Palazu Mare.

Constanţa este unul dintre cele mai vechi oraşe atestate de pe teritoriul României. Prima atestare documentară datează din 657 î.Hr., când pe locul actualei peninsule (şi chiar sub apele de azi, în dreptul Cazinoului) s-a format o colonie greacă numită Tomis. Localitatea a fost cucerită de romani în 71 î.Hr. şi redenumită Constantiana după sora împăratului Constantin cel Mare. În cursul secolului XIII, Marea cea mare (cum era denumită atunci Marea Neagră) a fost dominată de negustorii italieni din Genova care au ajutat la dezvoltarea oraşului. 

Ulterior, Constanţa a suferit un declin sub conducerea otomană, devenind un simplu sat locuit de pescari greci şi de crescători tătari de cai şi oi. Localitatea a redevenit oraş după construirea căii ferate Cernavodă-Constanţa şi a portului, în 1865, pentru exportul grânelor româneşti. După Războiul de Independenţă (1877-1878), când Dobrogea a devenit parte a Regatului României, Constanţa, principal port al statului, a crescut continuu, deţinând acest rol până astăzi. 

O mare parte din suprafaţa municipiului este amplasată într-o arie lagunară, având lacul Siutghiol (lacul lăptos în turceşte, odinioară cunoscut ca „Limanul Canara” sau „Ghiolul Mare” printre constănţeni şi „lacul Mamaia” în limbaj turistic) în nord şi lacul Tăbăcăriei („Ghiolul Mic”) în nord-est. Constanţa se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord şi nord-vest de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud şi vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Deşi la suprafaţă nu există nicio sursă de apă curgătoare, pe sub Constanţa apa freatică din acviferul Jurasic-superior barremian, se scurge cu o viteză foarte redusă din direcţia sud-vest spre nord-est. Debitul său este comparabil cu al Dunării, fiind un important zăcământ de apă potabilă care furnizează populaţiei Constanţei precum şi turiştilor, numeroşi vara, apa curentă necesară, extrasă prin câteva zeci de foraje. Consumul industrial se face din sursa de suprafaţă „Galeşu” aflată pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari. Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodată în situaţia de a restricţiona consumul de apă potabilă, chiar şi în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungită. De asemenea, Constanţa este singurul municipiu din România şi printre puţinele oraşe din lume care tratează apa potabilă destinată populaţiei cu ultraviolete.

Populaţie

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Constanţa se ridică la 283.872 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 310.471 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,11%). Principalele minorităţi sunt cele de tătari (2,6%) şi turci (2,3%). Pentru 10,36% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (83,04%), cu o minoritate de musulmani (5,13%). Pentru 10,43% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.
Oraşul, numit de către regele Carol I „plămânul României”

După ce Dobrogea a devenit o parte a României, a început o perioadă de dezvoltare urbanistică a Constanţei, legată de românizarea subsecventă a regiunii (unde până atunci, Românii, „dicieni” dobrogeni, „măcineni” moldoveni sau „mocani” ardeleni, fuseseră minoritari faţă de tătari, turci, greci şi bulgari). Oraşul, numit de către regele Carol I „plămânul României”, a devenit portul principal al ţării după ce Anghel Saligny a construit Podul de la Cernavodă (1895). Atunci s-au pus bazele Serviciului Maritim Român. 

S-a deschis o linie maritimă spre Istanbul, apoi prelungită spre Alexandria şi numită „linia orientală”. Portul a fost modernizat şi dezvoltat conform planului de reconstruire între 1895 şi 1909. S-au construit drumuri şi căi ferate adiţionale care leagă Constanţa de capitală şi restul ţării. Aceasta a fost o perioadă de prosperitate a Serviciului Maritim Român, ale cărui vase au navigat, nu numai pe „linia orientală” ci şi pe „linia occidentală” (spre Marsilia şi Rotterdam) şi pe „linia de arhipelag” (spre Pireu şi Salonic).
Monumentul dedicat soldaţilor români care au luptat în cel de al Doilea Război Mondial, situat în cimitirul central. Oraşul a suferit mult în cursul participării României la Primul Război Mondial (1916–1918). Multe clădiri de valoare istorică mare au fost distruse de către forţele germane şi bulgare. Aceste evenimente au pus capăt celei mai rapide perioade de dezvoltare din întreaga istorie a Constanţei. Totuşi, după război, oraşul şi-a păstrat rolul. În perioada interbelică, 70% din traficul maritim românesc s-a concentrat în portul constănţean. Atunci s-a construit şantierul naval care a fost până la cel de al Doilea Război Mondial cea mai puternică întreprindere a regiunii. În cel de al Doilea Război Mondial, portul constănţean a primit importanţă din punct de vedere strategic, fiind bombardat de sovietici. Constanţa a fost prădată de Armata Roşie când forţele sovietice au invadat ţara. Uniunea Sovietică a confiscat flota românească aproape în întregime şi a supus portul intereselor sovietice.

După al Doilea Război Mondial

Sub regimul comunist, Constanţa şi-a menţinut statutul său de cel mai important port românesc, acesta dezvoltându-se şi atribuindu-i-se importanţa necesară. Între timp s-a dezvoltat şi oraşul propriu-zis, în special între 1960-1975, datorită industrializării rapide de tip sovietic. S-a mărit şantierul naval, s-a dezvoltat flota comercială şi s-au construit multe uzine. De asemenea, s-a remarcat potenţialul Constanţei ca centru turistic şi s-a început construirea infrastructurii necesare în oraşul propriu-zis şi în Mamaia. În timpul revoluţiei din 1989 în Constanţa s-au înregistrat 32 morţi şi 116 răniţi. Municipiul a fost, împreună cu Clujul, unul dintre centrele secundare ale revoluţiei, fiind depăşit în numărul victimelor doar de Timişoara, Braşov, Sibiu şi Bucureşti.

Zonă metropolitană

Municipiu, oraşe şi comune ale judeţului Constanţa incluse în cadrul zonei metropolitane Constanţa. Zona metropolitană Constanţa a fost constituită la începutul anului 2007. Este compusă din 14 localităţi - municipiul Constanţa, cinci alte oraşe şi opt comune. Concentrează marea parte a locuitorilor judeţului Constanţa (387.593).

Economie

Constanţa este un centru industrial, comercial şi turistic de importanţă naţională. Aici se află cel mai mare port al României şi cel de-al şaisprezecelea al Europei, în cadrul căruia funcţionează şantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite şi reparate.
Portul Constanţa acoperă o suprafaţă de 39,26 km2, are o lungime de aproape 30 km, este cel mai mare port din bazinul Mării Negre şi se află pe locul 4 în Europa. Acum Constanţa rămâne cel mai important oraş portuar de pe coasta română a Mării Negre şi al doilea port la Marea Neagră ca mărime din Uniunea Europeană, după Varna.

Turismul

Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populată staţiune turistică de pe Litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă care continuă cu alţi 6 km pe teritoriul oraşului Năvodari. Turismul devine o ramură de activitate economică importantă. Deşi Constanţa a fost deja promovată ca fiind o staţiune balneară de către regele Carol I, dezvoltarea industriei navale a avut drept efect micşorarea plajelor. Totuşi, datorită plasării în apropierea localităţilor turistice, mulţi oameni descoperă şi vizitează monumentele din oraş. De asemenea, Constanţa este un focar al comerţului şi educaţiei, acestea fiind de altfel aspecte importante ale economiei locale.

Patrimoniul arhitectonic şi cultural

În ciuda importanţei funcţiei turistice a municipiului, patrimoniul arhitectonic şi cultural al acestuia a fost lăsat neîngrijit, precum atestă starea monumentelor din centrul istoric, cel mai cunoscut fiind Cazionul. În 2015, oraşul şi-a pierdut rândul de al doilea obiectiv cel mai vizitat din ţară după capitală, în beneficiul Braşovului.

Primele poze în care apare Constanţa au fost realizate de fotograful francez Anatole Magrin (1858 - 1921). În anul 2010, Muzeul Marinei Române a lansat albumul de fotografii realizate de Anatole Magrin.

Constanţa, fiind unul dintre cele mai mari oraşe ale României, este şi un focar cultural de importanţă naţională. Aici funcţionează Teatrul de Stat Constanţa, înfiinţat în 1951, şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski“, reînfiinţat în 2004 prin reorganizarea instituţiilor existente la acea dată. Constanţa este cunoscută şi datorită muzeelor sale numeroase: Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, compus din şase secţiuni: delfinariu, planetariu, observator astronomic, microrezervaţie şi expoziţie de păsări exotice şi decor, Acvariul, Muzeul Marinei, Muzeul de Artă Populară, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Muzeul Mării, Muzeul Portului Constanţa şi Muzeul de Sculptură „Ion Jalea”.

În centrul istoric din Constanţa se pot găsi exemple de stiluri arhitectonice diverse. Multe imobile decorate, ridicate în perioada 1878-1930, au fost demolate sau au căzut în paragină precum Cazinoul, unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii Art Nouveau din România, considerat ca simbolul municipiului. Geamia veche şi sinagoga veche se mai pot încă vedea (a doua nu mai are acoperiş), iar Moscheea nouă construită în 1910 în stilul maur se poate vizita. Edificiul roman din secolul II sau Farul zis Genovez (construit în 1860 de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan, la comanda companiei engleze „Danube and Black Sea Railway co. Limited” pe soclul genovez din Evul Mediu) sunt, împreună cu biserica grecească de pe Bd. Mircea cel Bătrân, cele mai vechi clădiri din oraş. Există şi diverse monumente, spre exemplu statuia lui Ovidiu şi bustul lui Mihai Eminescu situat pe faleză. Fosta primărie, astăzi adăposteşte Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie.

Gara Maritimă 

Este „cealaltă“ gară a Constanţei, fiind construită între 1930 şi 1935. Călătorii care veneau cu trenul din Bucureşti se puteau îmbarca din gara maritimă pentru destinaţii cu linii regulate (îndeosebi cele ale Serviciului maritim român) către Constantinopol, Pireu, Alexandria, Napoli, Marsilia. Existau şi curse directe către New York, cu vase transatlantice, cum erau spre exemplu cele operate de compania grecească „Byron Steamship Company ltd”. cu vapoarele Megali Hellas, Themistocles şi King Alexander. În prezent în clădirea ei funcţionează Administraţia Porturilor Maritime, companie deţinută de statul român, cu rol de autoritate portuară.

Personalităţi constănţene

Reamintim câteva personalităţi ale municipiului Constanţa: Ion Bănescu, primar al Constanţei. Lui i se datorează înfiinţarea în 1878 a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie; Simona Amânar, gimnastă româncă, multiplă campioană olimpică şi mondială, cetăţean de onoare al Constanţei; 
Daniela Nicoleta Sofronie, gimnastă româncă de talie mondială, laureată cu aur şi respectiv argint olimpic la Atena 2004. Cetăţean de onoare al capitalei elene, Atena şi al municipiului Deva. Jean Constantin, actor, cetăţean de onoare al Constanţei; Oleg Danovski, coregraf de talie mondială, cetăţean de onoare al Constanţei; Dumitru Lupu, compozitor, profesor, cetăţean de onoare post-mortem al Constanţei; Gheorghe Dumitraşcu, istoric, profesor, unul dintre fondatorii Universităţii Ovidius din Constanţa; Nicolae Georgescu-Roegen, matematician şi economist, întemeietor al bioeconomiei; Gheorghe Hagi, fost fotbalist, cetăţean de onoare al Constanţei;  Simona Halep, jucătoare de tenis, numărul I în clasamentul WAT; cetăţean de onoare al Constanţei; Vasile Moldoveanu, tenor; cetăţean de onoare al Constanţei; Gheorghe Parnica, muzician; Ion Titoiu, artist plastic, cetăţean de onoare al Constanţei; Harry Tavitian, muzician, cetăţean de onoare al Constanţei;  Cătălina Ponor, gimnastă, multiplă campioană olimpică şi mondială; Andrei Pavel, jucător de tenis; Alexandru Pesamosca, doctor chirurg, supranumit „îngerul copiilor”, Horia Tecau, jucator de tenis, teotrologul Anaid Tavitian, actorul Vasile Cojocaru şi mulţi alţii. 

Lista oraşelor înfrăţite cu municipiul Constanţa potrivit datelor oficiale de pe site-ul Primăriei Constanţa! 

Sulmona - Italia - 6 iunie 1968
Turku - Finlanda - 23 septembrie 1973
Yokohama - Japonia  - 12 octombrie 1977
Brest - Franţa  - 29 mai 1993
Istanbul - Turcia - 22 mai 2001
Rotterdam - Olanda - 5 iunie 1998
Odesa - Ucraina?
Boulogne Sur Mer - Franţa - 18 august 1965
Thessaloniki - Grecia - 5 septembrie 1988
Mobile - USA - 30 martie 2000
Trapani - Italia - 7 octombrie 1992
Saida - Liban - martie 1996
Lattakia - Siria - iulie 1995
Heraklion - Grecia - 24 iulie 1992
Izmir - Turcia - 24 noiembrie 1994
Novorosisk - Federatia Rusa - 22 octombrie 2002
Alexandria - Egipt ?
Santos - Brazilia - 23 ianuarie 2004
Havana - Cuba - 20 ianuarie 2001
Shanghai - China - 15 aprilie 2002
Genova - Italia - 16 septembrie 2005
Logroño - Spania - 5 aprilie 2006
Cartagena de Indias - Columbia - 15 noiembrie 2006
Sankt Petersburg - Federaţia Rusă - 2 aprilie 2007
Silivri - Turcia - 15 decembrie 2007
Callao - Peru - 10 iunie 2010
Makassar - Indonezia - 26 iulie 2007
Eskişehir-Tepebasi - Turcia  - 9 noiembrie 2015
Dobrich - Bulgaria (scrisoare de intenţie)
Busan - Coreea de Sud (scrisoare de intenţie).

Cetăţeni de onoare al municipiului Constanţa 
Lista cu cetăţenii de onoare ai municipiului Constanţa - 1995-2016
 
- 29 septembrie 1995 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - OLEG DANOVSCHI;

- 31 octombrie 1995 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - sportivul LEONARD DOROFTEI;

- 31 octombrie 1995 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - sportivul FRANCISC VASTAG;

- 31 octombrie 1995 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa – sportiva EMILIA CIOSU;

- 31 octombrie 1995 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - GHEORGHE HAGI; 

- 31 octombrie 1995 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - sportiva SIMONA AMÂNAR;

- 14 iunie 1996 - Trofeul „Amfora“ al Consiliului Local Municipal Constanţa - RADU CIOREI, pentru merite deosebite în domeniul culturii;

- 14 iunie 1996 - Trofeul „Amfora“ al Consiliului Local Municipal Constanţa - MIHAI SORIN VASILESCU, pentru merite deosebite în domeniul culturii;

- 14 iunie 1996 - Trofeul „Amfora“ al Consiliului Local Municipal Constanţa - ION TIŢOIU, pentru merite deosebite în domeniul culturii;

- 14 iunie 1996 - Trofeul „Amfora“ al Consiliului Local Municipal Constanţa - Liceul „MIRCEA CEL BĂTRÂN“;

- 14 iunie 1996 - Acordarea numelui de „Amfora“ trofeului Consiliului Local Municipal Constanţa;

- 30 iunie 1997 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - colonel veteran GHEORGHIU ZOANEL;

- 27 septembrie 1997 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - MUTSUO ARIYAMA;

- 22 ianuarie 1998 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - FORMINTE VALERIN NICOLAE;

- 27 mai 1999 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - JEAN CONSTANTIN;

- 23 martie 2000 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - MICHAEL C. DOW, primarul oraşului Mobile, Alabama, SUA;

- 20 aprilie 2000 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - CAMELIA VOINEA, pentru merite deosebite în activitatea sportivă;

- 23 mai 2000 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - profesor doctor VASILE SÂRBU;

- 30 noiembrie 2000 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - EMANOIL MORARU;

- 27 decembrie 2000 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - GHEORGHE ZAMFIR;

- 21 februarie 2001 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - SILVIU FLORIN SBURLAN, decan al Facultăţii de Matematică şi Informatică - Universitatea „Ovidius“ Constanţa;

- 30 mai 2002 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - pictorul IOAN MĂTĂSĂREANU;

- 27 iulie 2002 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - FILIMON MIHAI ANDREI;

- 27 iulie 2002 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - ARAM AGOP;

- 6 noiembrie 2002 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - NICOLAE RASCANU;

- 29 septembrie 2004 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - OCTAVIAN BELU;

- 29 septembrie 2004 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - MARIA BITANG;

- 29 septembrie 2004 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - STANEI MATEI;

- 29 septembrie 2004 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - MIRELA SZEMERJAI;

- 29 septembrie 2004 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - CĂTĂLINA PONOR;

- 7 aprilie 2005 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - ANTONIO ALEXE;

- 25 mai 2005 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - ION NICODIM;

- 11 aprilie 2007 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - TRANDAS EMIL;

- 25 ianuarie 2008 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - DIDA IOAN CORNELIU; 

- 9 mai 2008 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - ANDREI PAVEL; 

- 9 decembrie 2009 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - ION TIŢOIU; 

- 30 martie 2010 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - JEAN NOEL KERDRAON; 

- 30 martie 2010 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - IONUŢ RUDI STĂNESCU; 

- 30 martie 2010 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - LAURENŢIU MIHAI TOMA; 

- 16 iulie 2010 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - MIRCEA DOBRE; 

- 16 iulie 2010 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - DĂNUŢ NICUŞOR ANASTASIU MOISOIU; 

- 16 iulie 2010 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - FELIX STROE; 

- 16 iulie 2010 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - GHEORGHE STOICA; 

- 10 februarie 2011 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - HARRY TAVITIAN; 

- 5 septembrie 2012 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - ALI NURHAN; 

- 31 iulie 2013 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - BARBU DANESCU; 

- 18 septembrie 2013 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - ZAMFIR PETRE; 

- 18 septembrie 2013 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - CONSTANTIN GHEORGHE; 

- 3 februarie 2014 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - FRÎNCU ELENA; 

- 23 iunie 2014 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - SIMONA HALEP; 

- 18 decembrie 2014 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - RĂZVAN IONUŢ FLOREA; 

- 31 iulie 2015 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - HORIA VLAD TECĂU;
 
 - 27 noiembrie 2015 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - VASILE MOLDOVEANU; 

- 27 noiembrie 2015 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - ELIZABETA SAMARA; 

- 27 noiembrie 2015 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - NICULAE ŞTEFAN; 

- 18 decembrie 2015 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - MARIN VOICU; 

- 30 martie 2016 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - VICTOR CIUPINĂ;

- 30 martie 2016 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - ADRIAN BAVARU;
 
- 31.08.2016 - Cetăţean de Onoare post-mortem al Municipiului Constanţa - VIRGIL COMAN;

- 31.10.2016 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - IONEL EUGEN BIDA;

- 31.10.2016 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - FLORIN BOLOVAN;

- 29.11.2016 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - ELENA PLOSCARIU;

- 29.11.2016 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - MARIUS DANIEL FRIPIS;
 
- martie 2017 - Cetăţean de Onoare al Municipiului Constanţa - TRAIAN PETCU, maestru al sportului;
 
- iulie 2017 - Cetăţean de Onoare post-mortem al Municipiului Constanţa - DUMITRU LUPU, compozitor, dirijor, cadru universitar.
-2018 – Anaid Tavitian, teatrolog şi Eugenia Jianu, scenograf la Teatrul pentru Copii şi Tineret au fost declarate cetăţeni de onoare ai municipiului, urmând sa le fie decernată placheta până la sfârşitul acestui an.

Administraţie PSD la Constanţa

Primarul municipiului Constanţa este Decebal Făgădău (PSD), viceprimarii: Costin Ioan Răsăuţeanu (PSD) şi Dumitru Babu (PSD), iar Consiliul Local este format din: Mihaela Andrei (PNL), Cristian Marius Andreiaş (PSD), Adriana Arghirescu (PNL), Costin Valeriu Avătavului (PNL), Secil Gival Cantaragiu (PMP), Horia Marius Căliminte (PNL), Adriana Teodora Câmpeanu (PNL), Marioara Cojoc (PSD), Victor Constantin (PNL), Perodin Dede (PSD), Răzvan Ionuţ Florea (PSD), Aurelian Marius Marin (PSD), Liviu Merdinian (PSD), Cristian Mihăilescu (PSD), Irinela Nicolae (PSD), Cătălin Florin Papuc (PMP), Teodor Patrichi (PSD), Gabriel Valentin Pîrvulescu (PSD), George Andrei Popescu (independent), Romeo Caius Rezeanu (PNL),  Ioan Solomon (PNL), Cristian Tincu (PSD), Raluca Andreea Trandafir (PNL), Cristina Andreea Văsii (PNL), Alexandru Zabara (PMP). Declaraţiile de avere şi de interese ale aleşilor locali ai municipiului Constanţa pot fi consultate în secţiunea „Documente”.

Despre celelalte proiecte aflate în evaluare sau în derulare vom discuta marţi, la Interviu live, cu primarul Decebal Făgădău.

Citeşte şi:

Oameni ale căror reuşite, idei, eforturi vor modela judeţul Constanţa în următorii 100 de ani Lansăm „Interviuri live ZIUA de Constanţa“