#Dobrogeaetnică Repere și somități. Medicul sufletelor, Krikor Pambuccian - „L-am considerat pe doctor ca o ființă deosebită“

Armenii dobrogeni s-au făcut remarcați în diverse domenii, nici medicina nefiind neglijată. Considerat cel mai mare anatomopatolog al țării, Krikor Pambuccian s-a născut la data de 20 august 1915. A murit la 80 de ani, dar a lăsat moștenire generațiilor un exemplu de medic, care a îngrijit oameni în spitale, dar și pe front. Orașul Constanța este locul unde a făcut primii pași în educație, absolvind Liceul „Mircea cel Bătrân”.
 

 
Într-un interviu acordat Aidei Cozihian-Hulubei și publicat în revista „Ararat”, el spunea: „Mama s-a născut în Adana (Cilicia) - Turcia, tata era din Cezareea - Capadocia. La puțin timp după venirea mea pe lume, tot la Adana, părinții au pornit în refugiu în Siria, Liban, Cipru. În 1924 am ajuns în România, la Constanța, unde am rămas până în 1936, an în care ne-am stabilit la București. Clasele primare le-am făcut la Școala Evanghelică Germană. Mi-a plăcut întotdeauna să învăț. Când eram în clasa a VIII-a a Liceului „Mircea cel Bătrân” a venit prof. Dimitrie Gusti, sociolog și ministru al învățământului. A dorit să afle ce voiau să devină liceenii. Întrebat de ce mă îndrept spre medicină, i-am răspuns că vreau să pot alina suferințele oamenilor. Ca elev, am obținut totdeauna premiul I, iar la absolvire am fost sărbătorit în Constanța, la Cazino.
 
Când mi-au pus pe cam două coroane - una pentru premiul I al clasei a VIII-a și una ca premiu de onoare al liceului) a cântat pentru mine Fanfara Regimentului 34 Infanterie. La bacalaureat am fost calificat pe primul loc. Președintele comisiei era George Murnu. În anul acela au dat examen, împreună, elevii celor opt licee din Dobrogea (băieți și fete): Constanța, Tulcea, Silistra, Bazargic, iar eu am reușit primul. Profesorii mei din liceu erau foarte bine pregătiți profesional și de o extraordinară moralitate. Deși eram emigrant și am fost în competiție cu fii de personalități, nu s-a făcut vreo diferență de etnie și s-au recunoscut cinstit meritele fiecăruia. Ca refugiat am găsit în România o țară ospitalieră, de aceea port o sinceră recunoștință față de poporul român”.
 
În anul 1936, a devenit student la Facultatea de Medicină din București, pe care a absolvit-o în anul 1942, cu mențiunea „Magna cum laudae”. În anul 1942, a susținut teza de doctorat cu tema „Cancerul experimental chimic”. „În 1939, deși eram student în anul IV de studiu, am fost numit prin chemare de către Senatul Universitar București preparator universitar la Catedra de Anatomie patologică, unde am parcurs toate treptele universitare: asistent, conferențiar, profesor titular, șef de disciplină cu gradație de merit până în 1980”, își amintește Pambuccian în articolul amintit.
 
Ulterior, și-a continuat munca la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” în interes de serviciu cu titlul de medic primar gradul I. A fost, timp de 30 de ani, membru permanent în Comisia Superioară Medico-Judiciară și a fost elogiat, pentru cinstea lui, de către Procuratura Generală, în judecarea cazurilor de responsabilitate medicală. A ieșit la pensie în 1985, dar a lucrat în paralel la Institutul „Victor Babeș”. A fost medic primar la spitalele Colentina, Colțea, Floreasca, Brâncovenesc, dar și la Spitalul Militar Central, cu gradul de colonel, fiind șeful laboratorului de anatomie patologică și medicină legală.
 
A fost recompensat cu Insigna de Evidențiat în Munca Medico-Sanitară, eliberată de Ministerul Sănătății. A fost secretar general al Filialei București a Uniunii Științelor Medicale, președinte al Societății de Morfopatologie - Filiala București, membru în Sfatul Științific al Ministerului Sănătății, membru în Colegiul de redacție al Revistei de morfologie normală și patologică, membru în Colegiul de redacție al revistei Morphologie et Embryologie (Editura Academiei Române), membru în Comisia Internațională a Trichinelozei cu sediul la Wroclaw (Polonia), membru al Uniunii Medicale Balcanice, membru al Comisiei Internaționale de implantologie din Bremen (Germania), membru al Societății Internaționale de Odontologie și Paradentologie cu sediul în Bruxelles.
 
Între anii 1942-1945 a fost medic de batalion la Regimentul 10 Vânători, fiind decorat cu Ordinul Sanitar „Crucea Regina Maria” cu panglică de Virtute Militară, cu spade. A fost citat prin „Ordin de zi pe Armată” de către generalul Avramescu pentru asistență medicală acordată civililor în zonele ocupate conform unei legi umane a Crucii Roșii Internaționale. Astfel, a fost veteran de război cu gradul de medic lt. colonel în rezervă.
 
„Ca medic, privești în om cazul, boala și evoluția ei. Nu vezi în primul rând omul, ci pacientul. L-am considerat pe doctor ca o ființă deosebită, fiindcă are în grijă viața unui semen de-al său și am avut un sentiment de gratitudine. Medicii, în general, respectă jurământul lui Hippocrat”, spunea Pambuccian.
A fost ani buni președintele Asociației Studenților Armeni din România, vicepreședinte al Consiliului Eparhial al Bisericii Apostolice armene în România și a fost numit, prin hotărârea IPSS Dirayr Mardighian, vicepreședinte de onoare pentru activitatea depusă. A încetat din viață cu puțin înainte de a fi împlinit 80 de ani.
 
Sursa foto: araratonline.com
 
Informațiile au fost culese din cartea „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, semnată de Simion Tavitian, disponibilă în Biblioteca Virtuală, secțiunea Cărți despre Dobrogea.