#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Legenda „Mamaei“, povestită de un turc care „rupea româneşte“

Ca un veritabil culegător de folclor, Ioan Adam a reuşit, în urmă cu mai bine de un secol, să adune în paginile monografiei „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” unele dintre cele mai inedite mărturii ale devenirii oraşului Constanţa, dar şi ale staţiunii Mamaia.
 
Și dacă ieri vă ofeream un fragment dintr-o descriere... peisagistă, azi este rândul legendei „Mamaei”, aşa cum a cules-o autorul de la un turc care rupea româneşte.
 

„- Mamaia este o creştină ... ea a fost nevasta unui bei, dela Moldova. Beiul acela s'a bătut cu Turcii şi era voinic tare. El ţinea tunul în braţe şi da foc. Da turcii tot l-a bătut pe el şi l-a prins şi l-a rupt în bucăţi cu cămilele. Nevasta lui s'a bătut şi ea cu Turcii şi la urmă a fost roabă. Paşa dela Silistra, când s'a întors înapoi cu oastea, a luat şi pe nevasta aceea de beiu Moldovan.
Ce-a vrut el, n'a vrut la ea. Ea avea o fetiţă de lapte.
Asta Moldovancă era creştin tare şi scuipa la Turci.
Paşa a lăsat-o aici, unde este Constanţa, cu parale multe şi cu slugi tot Moldovani.
Fata ei a crescut mare şi trăia cu mă-sa şi nu se despărţia una de alta.
Ea la mă-sa a ei zicea Mamaia - asta vorbă Moldovenească este, tu ştii la tine, că eşti Moldovan ... şi 'pe tată Oina - Constandina chemat.
Alah iubea mult casa lor. Fata era bălană şi cu păr ca aurul; mamaia a
ei era tristă şi bună.
Toţi oameni şi turcii şi creştinii, da respect mare la ele.
 
Când veniau dela biserică, turcii eşia în drum şi desmerda la fată : - Ghiuzel Kiustanda ... Şi Grecii lacomi ziceau : - Psihimu Cuştanda .. .
Oraşul tot eră numai o vorbă la toate părţile ai auzit:- Kiustenge şi Cuştanda.
Noi când mergeam la târg, zicem mergem la Kiustenge. Şi voi moldovanii ziceţi azi mai frumos, Constanţa, tot după cum chemat fata lui beiul dela Moldova.

Da paşa cela dela Silistra, tare a dorit la el pe roaba care a lăsat aici, pe femeia beiului.
El vine câte odată şi era bun şi aducea dar la moldovanca ... cât aur şi cercei este la Stambul, tot...
 
Dar moldovanca poartă haine negre şi este trist tare şi face cruce multă la D-zeu.
Paşa înciudat este peste tot. El vrea acum să fure pe Mamaia, dacă a văzut că ea nu se lasă singură.
Casa la moldovancă era pe mal lângă mare. Fata nu este afară, Mamaia este şi spălat lână acolo la apă.
Era ziuă şi cald mult. Nimeni nu este, numai moldovanca spălat la apa
de pe mal.

 

A venit atunci tâlhari cu luntre dela paşă, a prins şi a suit la ei pe Mamaia şi a fugit.
Moldovanca atunci tare strigat, că este la tâlhari. Fata cea bălan şi bun la Alah, a fugit din casă şi când s'a văzut la masă, tare ţipat: - Mamaia ...
Mamaia ... Şi ea mititel şi frumos a sărit la apă, să prindă la luntre.
Moldovanca tare speriat din luntre că îneacă fata şi ea atunci face cruce Iui Alah a ei...
Fata în loc de apă, găseşte la mare o punte de nisip, care duce tot drumul până la alt mal. Moldovanca atunci nu mai este. Fata plânge şi fuge pe nisip, care a crescut sub picioarele a ei şi nu ştie ce să creadă la ea. Oamenii din târg vin aici la mare şi văd minunea cea mare şi pe Kiustenge plângând. Ei întreabă la dânsa cu mirare: Kiustenge, ce cauţi tu acolo la mare? Da' Kiustenge, mititel şi frumos, plânge tare: Mamaia ... Mamaia ... Vezi... moldovanca a făcut cruce la Alah a ei şi Alah ca s'o scape şi pe ea de ruşine, a prefăcut-o în punte de nisip şi a aşternut-o ca drum între ape, ca să' nu i se înece fata ... Mamaia ... a făcut Alah şi minune mare este ...
Turceşte, cântec frumos, - ama româneşte, ' nu este frumos”.

 
#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească“
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 

#citeșteDobrogea Odiseea vasului „Carol I”, pe o Mare Neagră înghețată

#citeșteDobrogea Povestea vieții nefericitului poet Ovidiu, „perit din cauza geniului”

#citeșteDobrogea Despre monumental soldaților francezi decimați de holeră la Constanța

#citeșteDobrogea Pe vremea când trenul ajungea până în stațiunea Mamaia

#citeșteDobrogea Insula Ovidiu și poetul exilat în așteptarea iertării lui Augustus

#DobrogeaDigitală Mamaia – duna de nisip care desparte golful în două ape