„Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877 este arătată în opusculul cu caracter informativ mai mult economic al Baronului Willem d’Hogguer, numit «Renseignements sur la Dobrodja», apărut în Februarie 1879.

Constanţa (Kustendje) - spune autorul - avea atunci o populaţie foarte eterogenă de aproape 4000 suflete. Grecii (care se ocupau exclusiv cu comerţul) predomină, apoi vin Tătarii, Bulgarii, Românii etc.

 

 
 
Portul e făcut de Englezi şi lasă mult de dorit; mai ales digul apărător construit cu economie este slab şi supus stricăciunii valurilor. Este prea mic şi puţin adânc (17-18 picioare), aşa că vasele mari nu pot încărca la cheu şi sunt silite a-şi complecta încărcătura în radă expunându-se vânturilor. Mai adeseori vasele şi-au căutat adăpost la Caliacra, de unde au revenit, şi aceasta este în paguba comerţului. Magaziile de cereale nu erau îndestulătoare în anii cu recoltă bună.
 
Comerţul oraşului nu se poate stabili exact, din lipsa arhivelor luate de guvernul turcesc. Se importau articole de consumaţie locală, ca: bumbacuri (Anglia), încălţăminte şi hăinărie (Austria), fierărie (Anglia şi Austria), coloniale, vinuri şi spirtoase Constantinopol), lumânări, făinuri şi în fine petrol (America).
 
Ca export pe lângă cereale în destul de mare cantitate, s’a mai trimis (1876) la Constantinopol şi Viena 18,000 miei (a 5 fr. pe'loc), 30.000 berbeci (12-14 fr.), 300.000 ocale lână ţigaie, 7000 piei de berbeci şi miei, la Viena (3 fr. perechia) şi în sfârşit 250.000 ocale brânză (0.60-1 fr.). Companiile Messageries Maritimes, Lloyd şi Florio făceau foarte bune afaceri de comerţ.
 
Cele mai multe cereale se trimeteau în Anglia, apoi în Turcia şi Grecia. Din totalul de 676.520 H.I. exportate în 1875, aproape jumătate au fost trimese în Anglia (311.605 H.I.).
 
În anul următor s’a încărcat la Constanţa aproape 2 1|2 milioane H. I. cereale, din care 1.540.943 H. I. au luat drumul Angliei. Turcia, Grecia şi Italia veniau în urma ei şi apoi Belgia, Danemarca şi Austria.
 
Grâul ocupa locul întâi la export; urmau apoi orzul şi porumbul.
 
În 1877 nu s’a exportat decât până la sfârşitul lui Mai, când a început războiul. Tot Anglia ocupa locul întâi urmată de Turcia.
 
#citeştemaideparte
#capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje
#TOMI-CONSTANTA monografie(1931)
#Autor M.IONESCU-DOBROGIANU
 
Mai multe despre istoria Tomi aflaţi din monografia „Tomi - Constanţa“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Citeşte şi:
 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Cuvînt Înainte. Autor, colonel Marin Ionescu Dobrogianu

 

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Ruşii dau foc oraşului Constanţa la 1809

 

#citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeKustendje avea nu mai mult de 150 de locuitori

 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeDobrogea la 1854. Sărăcie de nedescris şi holeră

 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Constanţa la 1859. Un orăşel mic şi friguros

 

#citeșteDobrogea TOMI - CONSTANȚA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeConstanța la 1872 - „străzile sunt pline de bucăți cu inscripțiuni, coloane și sculpturi“

 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje 23 Noiembrie 1878 - ziua libertăţii pentru Constanţa