#citeşteDobrogea Iată cum erau atraşi profesori buni la ţară! Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Cel dintâi gimnaziu înfiinţat la ţară, la 11 martie 1919, a fost cel mixt, denumit „Traian“, din localitatea Adamclisi. Elevii pregătiţi în particular aici au dat examen înaintea unei comisii prezidate de C. Lăzărescu, directorul de atunci al Liceului „Mircea cel Bătrân“. După doi ani de existenţă, gimnaziul a trecut în bugetul statului prin intervenţia prefectului.
 

Examinând listele profesorilor, în primii ani găsim unii cu pregătire foarte redusă, numai de patru clase primare. Cu timpul, situaţia se îmbunătăţeşte, fără ca să fie satisfăcătoare, deoarece aici, ca şi la alte gimnazii din regiune, nu este niciun profesor titular. (...)

Comitetul şcolar face mari înlesniri profesorilor: le oferă locuinţă şi combustibil gratuit şi organizează chiar o cantină pentru ei. Criza de profesori e atât de mare, încât nu se găsesc titulari nici pe lângă toate aceste avantaje netăgăduite“.

Nici la gimnaziul mixt „Principesa Elena” din Cernavoda nu existau profesori titulari, dar corpul didactic a avut mulţi licenţiaţi şi specialişti.
 

Gimnaziul „Principele Mihai“ din Hârşova a funcţionat iniţial, la 1922, într-o casă unde se plătea chirie, doi ani mai târziu, cu sprijinul primăriei reuşind să se mute în cele patru săli mari de clasă, un laborator şi cancelarie. Norocul a fost ca directorul gimnaziului să fie şi primar - Dumitru Gheorghiu, şi atunci a putut ajuta mai mult această şcoală, a cărei bibliotecă dispune de 1.200 de volume, dar şi de începuturi de colecţii ştiinţifice destul de preţioase.

 

Din câte se pare, acest gimnaziu era unul de elită, pentru că am găsit consemnat faptul că şcoala a repurtat succese deosebite la concursul Societăţii „Tinerimea Română“ din Bucureşti. Ba chiar, în mai 1927, un elev a câştigat premiul I „cu cunună“, iar alţi trei menţiuni onorifice.

 

Tot din 1922 datează şi Gimnaziul mixt „Inginer Gh. Duca“ din Megidia (aşa se numea pe-atunci), în fruntea căruia s-a aflat St. N. Pretorian, licenţiat în filosofie şi în drept al Universităţii din Bucureşti, delegat de minister. Ambele şcoli organizau şezători şi serbări culturale, bine primite de populaţia oraşelor, dar şi din împrejurimi.

 

Mai multe amănunte despre instituţiile din învăţământul rural, puteţi citi în lucrarea istorică Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească, la paginile 673 – 675, disponibilă integral în format electronic.

 

Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

 

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii. â
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: ZIUA de Constanţa