#citeșteDobrogea „Dobrogea... o țară blestemată cu care Europa ne-a năpăstuit.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

Răsfoind de-a lungul acestor luni de când Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța s-a revelat cititorilor săi, am putut descoperi împreună cât de mult au iubit această provincie înaintașii noștri, dar mai ales cât de mult și-au dorit să demonstreze că unificarea regimului politic al țării pe toată întinderea sa și intrarea Dobrogei „în dreptul comun al Regatului“ reprezintă „o chestiune de dreptate pentru dobrogeni, o chestiune de demnitate pentru români și o necesitate politică pentru stat“. Am citat din lucrarea „Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei“, aparținând lui Ioan N. Roman.
 
La începutul celui de-al doilea capitol al lucrării amintite, purtând titlul „Reîncorporarea Dobrogei la România“, descoperim o filă de istorie extrem de importantă a acestei provincii. Este vorba despre acea zi de 19 iunie 1878, când regretații I.C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu s-au prezentat în fața Congresului de la Berlin, pentru a susține ceea ce avea să devină actul istoric al revenirii Dobrogei la patria-mamă, din data de 14 noiembrie 1878.
 
Ioan N. Roman consideră că este interesant de știut care era populația Dobrogei în momentul anexării sale, „pentru că numai știind aceasta ne putem da seama pe de o parte de valoarea etnică a grupului vechilor dobrogeni, iar pe de altă parte de păturile suprapuse și de progresele românismului în această provincie, după anexare“.
 
Iar pentru a stabili acest lucru, autorul s-a folosit de statisticile „dezgropate“ de Luca Ionescu, fost prefect de Tulcea. O statistică făcută în pripă, care cuprinde date pentru districtele Tulcea, Măcin, Hârșova, Babadag, Kiustendgea, Medgidia și Sulina, care împreună cu Mangalia, Cernavodă și Silistra, netrecute în statistică, alcătuiau Sandgiacul Tulcei sub dominația otomană.
 
Așadar, s-au găsit 15.719 „capi de familie“, printre care se numărau: români - 5.542, bulgari - 4.750, ruși - 1.597, lipoveni - 1.526, greci - 544, armeni - 111, evrei - 222, germani - 416, tătari - 131, diferite naționalități - 736.
 
În capitolele următoare, I.N. Roman va arăta cât de necunoscută era Dobrogea, chiar după anexare, „și ce idei bizare avea despre ea însuși regretatul I.C. Brătianu, președintele Consiliului de miniștri. Dobrogea era, în mintea oamenilor de pe atunci, o țară blestemată, cu care Europa ne-a năpăstuit, dându-ne-o și pe care totuși noi nu o puteam refuza, pentru că, în definitiv, nu puteam pierde Basarabia, fără a primi nimic în schimb“.
 
Lucrarea, în format digital, poate fi citită integral AICI

 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.