Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
#citeșteDobrogea Ce se juca pe scenele litoralului în urmă cu patru decenii? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
#citeșteDobrogea: Ce se juca pe scenele litoralului în urmă cu patru decenii? Lucrări din Biblioteca Virtuală
09 Apr, 2019 00:00
09 Apr, 2019 00:00
09 Apr, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
1958
Marime text
1958
Marime text
În numărul 8 din august 1976, revista „Teatrul” oferă spații largi stagiunii estivale, consemnate sub semnătura lui Bogdan Ulmu. De fapt, este un fel de radiografie a aplicării în practică a propunerilor, sugestiilor și gândurilor, foarte interesante, vehiculate în cadrul colocviului constănțean pe care vi l-am prezentat anterior, axat pe tema „Actualității repertoriului estival și funcției lui educative”.
Iată ce declara în urmă cu patru decenii Romeo Profit, pe atunci secretar literar al Teatrului de dramă și comedie constănțean.
„Obiectivul principal al sezonului este afirmarea și stimularea dramaturgiei originale. Astfel, am avut recent premiera cu comedia lui Aurel Baranga „Opinia publică”; alternativ mai prezentăm publicului „Ultima cursă”, de Horia Lovinescu (cu Ștefan Iordache în reprezentație), „Tache Ianke și Cadîr” a lui V.I.Popa, „Gaițele” de Al Kirițescu și „Lupii de mare”.
Continuăm să jucăm celebra comedie shakespeareană „Nevestele vesele din Windsor”. „Casa Bernardei Alba” a lui Garcia Lorca și «N-am ucis» de J. Robert, J Duvivier și H. Jeanson. Ne lipsește, din păcate, spectacolul estival, în adevăratul sens al cuvântului; de asemenea, cel inspirat din tragedia antică. Problema n-a putut fi rezolvată nici anul acesta, din cauza condițiilor materiale”.
În 1976, Teatrul de dramă și comedie avea doi regizori „stabili” - Ion Maximilian și Gheorghe Jora, și urmau să lucreze ca invitați Alexa Visarion și Silviu Purcărete (care în septembrie își termina stagiul militar).
Regizorul Gheorghe Jora intenționa să reia în viitorul sezon de vară ciclul spectacolelor antice de pe faleză, „nădăjduind că forurile locale vor încuviința în acest scop investițiile materiale necesare construirii unui podium din beton în vecinătatea Cazinoului”.
Dar viața artistică a litoralului - vara - includea și un număr mare de turnee sosite aici din toate colțurile țării. Naționalul bucureștean aducea „Coana Chirița” și „Moartea ultimului golan”, Teatrul „Nottara” venea cu „Carambol”, Giuleștiul - „Zodia Gemenilor”, Teatrul Mic - „Mania posturilor”, Teatrul de Comedie - „Jocul dragostei și-al întâmplării” și „Nic-Nic”, Teatrul „Vasilescu” - „Siciliana”, „Mitică Popescu”, „O fată imposibilă”.
„De asemenea, gusturile iubitorilor de muzică erau satisfăcute, pe lângă Teatrul liric din Constanța, de cel muzical din Brașov, de secția de estradă a Teatrului „Davila” din Pitești, de Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava (cu Sofia Vicoveanca), Ansamblul național folcloric din Cuba, Cenaclul „Flacăra” al tineretului revoluționar, Cenaclul „Amfiteatrul artelor”.
Numeroase afișe anunțau expoziții de artă plastică; am reținut, dintre acestea, pe cele ale scenografei Elena Forțu (care a expus în holul hotelului „Perla” din Mamaia) și lucrările de design vestimentar semnate de... o posibilă scenografă - Leontina Mailatescu.
Nu lipseau nici manifestări vag-spontane (spectacole de gală - prezentarea filmelor „Osânda” și „Pintea”, cu participarea interpreților principali, seri de poezie), ori altele, dubioase, greu de încadrat între limitele bunului-gust („șușanele” cu actori veniți în concediu, Narghita și cei trei necunoscuți, Patata, umoriști obscuri, estradiști care cântă la taverne)”.
Nu lipseau nici manifestări vag-spontane (spectacole de gală - prezentarea filmelor „Osânda” și „Pintea”, cu participarea interpreților principali, seri de poezie), ori altele, dubioase, greu de încadrat între limitele bunului-gust („șușanele” cu actori veniți în concediu, Narghita și cei trei necunoscuți, Patata, umoriști obscuri, estradiști care cântă la taverne)”.
În continuare puteți citi despre întâlnirile inopinate ale jurnalistului, la Costinești sau la Constanța, cu nume celebre ale scenei românești, precum Sanda Toma, Ovidiu Iuliu Moldovan ș.a., pentru că la vremea respectivă litoralul era șansa unor mari întâlniri.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
