#citeşteDobrogea Boboteaza la Tomis! Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Boboteaza sau sărbătoarea apelor, una dintre cele mai importante praznice creştine, a fost celebrată cu mare fast, pe aceste meleaguri, cu multe secole înainte.
 
Ritualul din zilele noastre, spectaculos şi vibrant, constând în slujba de sfinţire a apelor şi a Aghesmei Mari, a aruncării crucii / crucilor în apă, îmbrăca o formă spectaculoasă şi cu veacuri în urmă, în perioada bizantină a Tomisului.
 
În primele decenii ale secolului al XX-lea, colonelul Marin Ionescu-Dobrogianu călătorea în timp cu ochii minţii, străbătând veacurile, 13 la număr. Ceea ce descrie el, făcând un exerciţiu de imaginaţie, are un farmec aparte.
 
Iată cum îşi imagina Boboteaza, acum 14 secole, autorul volumului „Tomi - Constanţa“, publicat în anul 1931, în urbea tomitană, la tipografia „Lucrătorii asociaţi“:
„Văzduhul vibrează de evlavia sfântă, ce se împrăştie peste tot oraşul de la sunetul armonios al clopotelor bisericei episcopale. Credincioşii îşi îndreaptă smeriţi paşii către Casa Domnului. E o clădire impunătoare, care închide latura de miazăzi a forului. Zidurile policrome îi dau o înfăţişare sveltă; iar cupolele ce se profilează pe albastrul cerului, un aspect măreţ demn de o catedrala apostolică. La lumina nenumăratelor făclii, policandre şi lampadare, Episcopul Valentinian, înconjurat de clerul monahal, are ceva din blândeţea lui Christ între ucenicii săi, propovăduind mulţimei cuvântul adevărului.
 
Un nor străveziu împrăştie mireazma sfântă de tămâie; iar corul compus din tot ce are oraşul mai armonios şi mai sublim răsună ca glasul cheruvimilor din ceruri. Credinţa mea este că numai ortodoxismul, prin fastul serviciului divin, numai el are puterea nepătrunsă de a te apropia şi înălţa cu mintea către Cel Atot Puternic.
 
Urmează apoi procesiunea sfinţirii apelor, care se făcea cu un ceremonial cu mult mai fastiduos ca cel de azi, şi în fundul golfului, pe singurul coborâş în port. Boboteaza era sărbătoarea marinarilor organizaţi în breaslă (ordo nautae), pusă sub ocrotirea drongarului. De altfel toate meseriile erau organizate în bresle (...). Fiecare breaslă îşi avea steagul ei în felul prapurilor de biserica. Toate trebuiau să participe la solemnitatea sfinţirii apelor; aşa se petrecea la Byzant şi nu cred că la Tomi să fi fost într’altfel“.
 
Despre alte obiceiuri din Tomisul de altădată aflaţi din lucrarea „Tomi - Constanţa“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .
 

DREPTURI DE AUTOR

 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANŢA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANŢA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursă foto: ZIUA de Constanţa