#citeşteDobrogea 112 ani de la naşterea pionierului informaticii Grigore C. Moisil. Recunoaşterea internaţională a unui geniu dobrogean

Cu toate că sintagma „savant de renume mondial“ a căpătat pentru unii dintre noi o valoare... antonimică, totuşi, lui Grigore C. Moisil, de la a cărui naştere se împlinesc astăzi 112 ani, îi datorăm faima internaţională a sclipirii de geniu dobrogean şi chiar românesc, ilustrată şi de faptul că în 2006, la centenar, numele său a fost asociat cu Anul Internaţional UNESCO.
 
Grigore C. Moisil este primul român care a primit (post-mortem) Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE - 1996; www.ieee.org), este fondatorul şcolilor de logică şi informatică din România, pionier al informaticii în România, animator al utilizării primelor calculatoare electronice în România, iniţiatorul perfecţionării profesorilor şi specialiştilor în domeniul utilizării calculatoarelor, personalitate cu un spirit deosebit.
 

Matematicianul Gr. Moisil s-a născut la 10 ianuarie 1906, la Tulcea, iar studiile universitare le-a efectuat la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, după care şi-a continuat pregătirea la Paris (1930-1931, 1932) şi Roma (1931-1932).
Profesor la Catedra de Calcul diferenţial şi integral de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi (din 1939), Grigore C. Moisil a inaugurat primul curs de Algebră modernă ţinut la o universitate românească.
 
S-a preocupat ca, în anul 1969, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti să primească un calculator american IBM 360/30 (în acea vreme, după patru ani de la apariţie, acesta costa 500.000 de dolari). Cu acest calculator s-au instruit multe generaţii de studenţi (până în anul 1975, când a apărut calculatorul românesc Felix C-256).
 
Sub conducerea lui Gr. C. Moisil, Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti a organizat cursuri, cicluri de lecţii şi conferinţe pentru matematicieni, ingineri şi economişti, iar ulterior, pentru istorici, lingvişti, arheologi, artişti plastici, muzicieni. Prin apariţia calculatorului, şi-a dat seama de aplicaţiile matematicii în economie, în ştiinţele umaniste, în istorie, arheologie, muzică, în grafică, în medicină şi biologie. Entuziasmul din acei ani privind utilizarea calculatorului în multe domenii de activitate s-a regăsit după anul 1990, când au apărut şi s-au dezvoltat tehnologiile informaţiei şi comunicaţiei şi au apărut sistemul Internet şi tehnologiile Web.
 
În anul 1949 este ales preşedinte al Societăţii de Matematică din România şi se preocupă mulţi ani pentru răspândirea matematicii în rândul tineretului.
 
Din anul 1955 participă în străinătate, prin cursuri, seminare, conferinţe, congrese, comitete, la viaţa internaţională în diverse ţări ale lumii: Anglia, Belgia, Canada, Bulgaria, Cehoslovacia, Elveţia, Franţa, Finlanda, RDG, RFG, Grecia, Italia, Iugoslavia, Japonia, Olanda, Polonia, Suedia, Turcia, Ungaria, URSS, SUA.
 
A fost membru al unor prestigioase foruri ştiinţifice străine: Academia de Ştiinţe din Bologna, Academia de Ştiinţe din Messina, Academia polonă de Ştiinţe, Institutul Internaţional de Filosofie din Paris, Asociaţia de Logică Simbolică din Oslo. A obţinut titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Ştiinţe din Bratislava. Gr. C. Moisil a publicat peste 300 de lucrări ştiinţifice şi 19 cărţi.
 
A încetat din viaţă la vârsta de 67 de ani, în capitala Canadei.
 
O latură mai puţin cunoscută a sa este aceea de om spiritual şi chiar filosof. Drept mărturie, vă oferim câteva citate:
 

•  Când îmbătrâneşti, nu mai ai inimă, ai cord!
•  Ce este un pesimist? Un optimist bine informat.
•  Cursurile facultăţii noastre sunt libere. Intră cine vrea, rămâne cine poate.
•  Duşmanii se recrutează dintre prieteni.
•  E rău că la bătrâneţe dosarul medical e mai mare decât dosarul de cadre.
•  Eu sunt omul care demonstrează, nu convinge.
•  Explozivul cel mai puternic nu este toluenul, nici bomba atomică, ci ideea omenească.
•  Foarte curând, oamenii se vor împărţi în două categorii: oameni bătrâni şi oameni care ştiu să lucreze la calculator.
•  Iubesc oamenii începând cu mine.
•  Învăţând matematică, înveţi să gândeşti.
•  Matematica va fi limba latină a viitorului, obligatorie pentru toţi oamenii de ştiinţă. Tocmai pentru că matematica permite accelerarea maximă a circulaţiei ideilor ştiinţifice.
•  Nimic nu costă mai mult decât neştiinţa.
•  Nu e de părerea ta cel ce te aprobă, ci cel ce te imită.
•  Pentru a putea întrebuinţa calculatorul la studiul problemelor concrete, omul e obligat să înveţe să gândească exact şi abstract.
•  Se ştie că un profesor bun e cel care te face ca lucrurile mai grele să ţi se pară uşoare.
•  Spre deosebire de vin, ştiinţa nu trebuie lăsată să se învechească.
•  Ştiinţa se răzbună ca o femeie, nu când o ataci, ci când o neglijezi.
•  Tot ce e gândire corectă este sau matematică, sau susceptibilă de matematizare.
•  Umorul? E un cocktail de revoltă şi disperare.
•  Un om la 20 de ani trebuie să fie admirat, la 30 apreciat, la 40 invidiat şi la 60 stimat.
•  Legile ţării nu interzic nimănui să fie imbecil.
•  Despre un matematician: este mare în matematică prin erorile pe care le face.
•  Scaunele prezidenţiale sunt periculoase: au un microb care se urcă la cap.

 
Sursa: https://ro.wikiquote.org/wiki/Grigore_Moisil