Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:44 29 03 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Săptămâna Patimilor. În Joia Mare pomenim Spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de taină, Rugăciunea din grădina Ghetsimani şi Vinderea Domnului

ro

05 Apr, 2018 00:00 2591 Marime text
Creştinii ortodocşi sunt în Săptămâna Patimilor, perioadă care ne aduce aminte de suferinţele, răstignirea şi îngroparea Domnului. În această săptămână, Biserica îi invită pe credincioşi la rugăciune mai intensă, în fiecare seară oficiindu-se denia. Termenul vine de la cuvântul slavon „vdenie“ şi se traduce prin „priveghere“ sau „slujbă nocturnă“. Astfel, denia este slujba utreniei sau „de dimineaţă“, care se oficiază în seara zilei precedente.
 
Fiecare zi din Săptămâna Patimilor are o semnificaţie deosebită, iar deniile pun în valoare acest lucru. Credincioşii sunt chemaţi să se ostenească printr-o postire mai aspră. Astfel, cine poate va ţine post negru sau va ajuna până seara în zilele de luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă.
 
În Joia Mare, creştinii pomenesc Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos, Cina cea de taină, Rugăciunea din grădina Ghetsimani şi Vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile, credincioşii merg la denia celor 12 evanghelii.
 
Joia Mare sau Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de taină, în cadrul căreia Hristos a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească şi începutul patimilor prin vinderea Domnului.
 
Cina cea de taină este ultima cină pe care a avut-o Hristos împreună cu ucenicii săi înainte de Sfintele Sale Pătimiri, când a rânduit ca cele ce le-a făcut El să se facă în continuare spre pomenirea Lui: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor. Asemenea şi paharul, după cină, zicând: «Beţi dintru acesta toţi, acesta este sângele Meu, al legii celei noi care pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor»“. După ce a spus aceste cuvinte, a rânduit: „Aceasta să faceţi întru pomenirea Mea“ şi aceasta facem şi noi la fiecare sfântă liturghie, când ne aducem aminte de porunca Sa, dar o pomenim în chip deosebit în Joia Mare.
 
Domnul Hristos L-a rugat pe Tatăl ceresc să treacă paharul suferinţelor de la El dacă este cu putinţă şi a precizat că vrea să împlinească voia Părintelui ceresc: „Nu voia Mea, ci voia Ta să se împlinească“. Este rugăciunea la care e bine să ne gândim şi noi, iar rugăciunea noastră trebuie să fie una cât mai adâncă.
Joia Mare „este ziua în care în biserici, în timpul deniei (slujbei de seară) se citesc cele 12 evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Preoţii le vorbesc credincioşilor despre ultimele zile petrecute de Iisus înainte de răstignire, despre patimile şi învierea Mântuitorului“, spun preoţii. Mergând la denia celor 12 Evanghelii, credincioşii retrăiesc, în cântări religioase, întregul episod al Pătimirilor lui Iisus Hristos şi se roagă pentru ziua Judecăţii de Apoi.
 

Tradiţii în joia mare

 
În Joia Mare se săvârşeşte denia celor 12 Evanghelii. În timpul acestei slujbe, unele femei fac 12 noduri pe sfoară sau aţă, unul după fiecare Evanghelie, punându-şi dorinţe. În unele regiuni, nodul respectiv se desface după ce dorinţa a fost îndeplinită, iar în altele, se desface la vreme de încercare, rostindu-se o rugăciune pentru rezolvarea unei probleme. Fetele nemăritate mai obişnuiesc să îşi pună şnurul înnodat sub pernă ca să-şi viseze ursitul. La denia celor 12 Evanghelii se obişnuieşte, în unele locuri, să se pună la „Vii“, legate între ele, cele 12 lumânări care au fost aprinse în timpul slujbei, câte una pentru fiecare Evanghelie. De asemenea, se duc la biserică vase noi, pâine, lumânări şi vin şi sunt lăsate acolo până la Paște. În Joia Mare, oamenii obişnuiesc să se spovedească. În tradiţia populară, pentru că joia Iuda l-a sărutat pe Hristos, e bine ca oamenii care se întâlnesc sau care nu s-au văzut de mult timp să nu se sărute, pentru că acest gest ar putea fi înţeles ca o trădare.
 

De Joia Mare, se prepară cele mai importante copturi

 
Tradiţiile spun că de Joia Mare se prepară cele mai importante copturi pascale: cozonacii cu mac şi nucă şi pasca cu brânză. Pasca, cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din faină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, forma rotundă. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se aşază aluatul împletit din două sau trei sucituri şi se lasă totul la crescut. În mijlocul tăvii se pune brânză de vacă, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii şi stafide. Peste brânză se face o cruce, din acelaşi aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou şi se coace în cuptorul încălzit.
 

Slujbe speciale dedicate morţilor

 
Tot Joia Mare este ziua în care se fac slujbe special dedicate morţilor. Fiecare familie duce la biserică colaci, prescură, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite de sufletul morţilor. Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţa acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţa casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare.
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii