Creştinii îi prăznuiesc pe Sfinţii Trei Ierarhi. Obiceiuri şi tradiţii legate de această zi

Luna ianuarie se încheie cu o mare sărbătoare: Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Cei trei mari sfinţi ai Bisericii au trăit în secolul al IV-lea.

Ei au dus o luptă grea şi fără încetare pentru păzirea dreptei credinţe şi au avut un rol important în formularea dogmei Sfintei Treimi. Pe lângă darul tâlcuirii Sfintelor Scripturi, au deţinut şi înalta treaptă a arhieriei. La 30 ianuarie, toate instituţiile de învăţământ teologic din ţară îşi sărbătoresc patronii, deoarece Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur sunt consideraţi, pe drept, întemeietorii teologiei şi învăţământului creştin la nivel academic. Sfântul Vasile a fost îndrumător al călugărilor şi pastor al mirenilor. A trăit între anii 330 şi 379. În anul 370, a fost numit Arhiepiscop al Cezareei. A eliminat unele lacune existente în sânul monahismului, punând accent pe folosul mântuirii aproapelui. A fost primul ierarh care a înfiinţat, pe lângă biserică, aziluri şi spitale pentru cei săraci şi neputincioşi. A murit la 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie. Sfântul Grigorie Teologul s-a născut în jurul anului 328 în cetatea din Nazians şi a studiat la cele mai importante şcoli ale vremii. A fost un orator neîntrecut, care ţinea foarte mult la viaţa duhovnicească şi la poezia creştină. O perioadă a fost patriarh al Constantinopolului. S-a împrietenit cu Sfântul Vasile la Cezareea Capadochiei. A murit la 25 ianuarie, în anul 389. Sfântul Ioan Gura de Aur, patriarh al Constantinopolului, s-a născut în anul 344, iar în calitate de patriarh a avut o activitate neîntreruptă pentru răspândirea credinţei. Ocupaţia lui a fost învăţătura mirenilor. Alături de Vasile cel Mare, a pus accent deosebit pentru desăvârşirea Sfintei Liturghii din vremea aceea. Aceşti Trei Sfinţi se asemănau prin slăbiciunea trupeasca şi prin sănătatea plăpândă a fiecăruia. Au fost slăviţi peste tot unde existau creştini, îndeosebi în părţile răsăritene.

Obiceiuri şi superstiţii

În credinţa populară, cei trei ierarhi erau trei doctori vindecători de boli. În ziua în care sunt sărbătoriţi, nu se lucrează, fiind rău de ars, de friguri şi de pagubă. În această zi trebuie să dăm o lumânare de pomană, pentru ca întreaga viaţă să fie luminată. În multe zone, familiile îi ţin pe cei Trei Ierarhi de patroni ai casei, se face colivă şi oamenii merg la biserică. Pentru reuşita familiei şi a treburilor gospodăreşti, în această zi nu se lucrează. Sărbătoarea se ţine pentru ca să ajute femeilor să toarcă mai cu spor peste an. Se face praznic în onoarea sufletelor morţilor neîmpărtăşiţi. Sărbătoarea se ţine pentru fericirea fetelor şi pentru a-i apăra de boli şi durere pe toţi ai casei.
Nu în ultimul rând, fetele fac vrăji pentru a li se arăta ursitul, nu lucrează şi mănâncă doar pâine şi sare. Se crede că în această zi încolţeşte sub zăpadă grâul care a rămas neîncolţit de cu toamnă. În tradiţia populară se spune că de astăzi se schimbă vremea. De-acum, se zice că „se strâmbă pârtiile", iar vremea dă spre primăvară. Dacă streşinile curg, primăvara va fi friguroasă, dacă e ger, vara va fi călduroasă.