Bogatu, pericol public pentru Portul Constanţa Ce spune conducerea UMEX despre motoarele lui Baaklini

Arestarea pentru 29 de zile a lui Eugen Bogatu, directorul Direcţiei Domenii din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, a încins spiritele şi a atras atenţia spre o altă latură a afacerii.

Comunicatul pe care DNA l-a remis la câteva minute după emiterea mandatului de reţinere pe numele fostului vameş conţine şi numele operatorului portuar despre care se spune că a fost „agăţat" de Bogatu în poveste. Aşa cum spune Direcţia Naţională Anticorupţie, „ Bogatu Eugen a luat toate măsurile necesare pentru asigurarea părăsirii teritoriului României în cel mai scurt timp de către mărfurile cumpărate de la UCM Reşiţa SA, în sensul angajării unui vas comercial pentru transportul mărfurilor în Republica Guineea şi a efectuării tuturor operaţiunilor şi demersurilor portuare necesare pentru ca mărfurile respective să părăsească urgent teritoriul României.

De asemenea, Bogatu Eugen a pretins în mod direct de la inculpatul Said Baaklini suma de 20 miliarde lei, atât pentru sine cât şi pentru un operator portuar din Constanţa, în proporţii neprecizate, pentru a interveni pe lângă operatorul portuar respectiv şi pe lângă o agenţie de shipping, în scopul de a rezolva problema transportului mărfurilor. Influenţa asupra operatorului portuar rezidă din funcţia inculpatului Bogatu Eugen de preşedinte al Comisiei de acordare a licenţelor de operare în Portul Constanţa. În plus, acesta a făcut personal intervenţii pe lângă mai multe persoane pentru a se împiedica descărcarea mărfurilor de pe vas, în încercarea de a evita verificarea şi evaluarea acestora, astfel încât să nu poată fi constatate discrepanţele dintre mărfurile concret îmbarcate pe vas şi documentele comerciale ale acestora. De asemenea, Bogatu Eugen a redactat împreună cu inculpatul Said Baaklini memorii, petiţii şi adrese de protest către ANCEX, Autoritatea Naţională a Vămilor, Compania Maritimă Constanţa, Punctul de Trecere a Frontierei Constanţa, CNAPM Constanţa SA, UMEX".

„UMEX a luat 21.000 de euro"

Daniel Gârleanu, directorul general al SC UMEX SA, spune că ştia că până la urmă în scandal va apărea şi numele societăţii pe care o conduce: „La noi a fost prima dată DNA-ul, atunci când s-a oprit nava. În noaptea de 26 noiembrie, mai exact". Dar a făcut Bogatu lobby pentru a găsi o navă societăţii lui Said Baaklini?! „Domnul Bogatu nu poate să găsească un vapor, că nu găseşte vapoare aşa... În contractul dintre Libarom şi UMEX a existat, să zicem, o promovare a celor Libarom, pentru că este clientul celor de la Agigea. Libarom vroia să facă acest export. În condiţiile în care vrei să exporţi astfel de mărfuri, agabaritice, sunt piese de 80 de tone, 60 şi ceva de colete, îţi trebuie nişte echipamente specializate. UMEX-ul, dacă îl luaţi în istoria lui, este singurul care are infrastructură şi echipamente specializate în acest domeniu. Când vrei să faci un export de astfel de marfă - şi acum vorbim comercial, concret -, te duci şi te adresezi unei pieţe. Există tot felul de societăţi şi de oameni care se ocupă cu aşa ceva. UMEX-ul a făcut un contract cu Libarom-ul, prin care noi ne angajam să luăm marfa de la UCM Reşiţa şi să o ducem până în portul de descărcare. Noi am făcut un contract comercial cu ei în care am zis: acesta este preţul pentru transportul terestru, acesta este preţul pentru transportul pe mare, acesta este preţul pentru ce face UMEX-ul, pentru încărcarea la navă. Pentru toate astea s-a strâns o sumă de 328.000, din care UMEX-ul a luat 21.000 de euro. (...) Este vorba de avize şi aşa mai departe. Mai mult, dacă este vorba despre marfă dintr-asta, vezi dacă la portul de descărcare există infrastructură necesară. Aşa că îţi trebuie o navă specializată, care costă bani mulţi. Bun! Ne ducem la o firmă care face agenturarea navei şi vedem cât costă o navă. Atât. Nu este nimic la mijloc.

„Avem ordin de plată"

Şeful UMEX mai povesteşte cum a ajuns Bogatu la operatorul portuar şi că, din punctul său de vedere, nu a existat niciun comision. „Sunt ordine de plată făcute, trimise. Nu poţi să bagi 20 de miliarde în sacoşă, să pleci cu ei. Eu fac manipulări. UMEX-ul are 33 de ani, suntem un operator mare, cu 150, poate 200 de angajaţi. Eu nu îmi permit să mă ocup cu chestii de genul acesta. Că vin în Portul Constanţa diverşi, este treaba lor. Da, domnul Bogatu m-a contactat, dar v-am zis pe ce filieră: eu am un client, vreau să încarc marfa asta, cum o pot face?! Firul evenimentului a fost aşa: «am un client care vrea să facă un export de marfă». Ok, este treaba dumneavoastră! Hai să facem cotaţii! Dă-mi documentele, dă-mi dimensiunile şi marfa respectivă. S-a făcut cotaţia, am spus care este preţul, s-a agreat preţul, am semnat contractul, a început să vină marfa. Asta a fost tot. (...) UMEX-ul a fost cel care a contractat toate serviciile de la UCM Reşiţa până la navă. Suma asta, dacă o adunaţi, 150.000, plus 320.000, cu 21.000, dacă o înmulţiţi cu 4,2 o să vă dea 20 de miliarde. Probabil mai mult. Dar nu s-a spus să o ia nimeni. Avem ordin de plată, există plăţi făcute către subcontractori. Nu este nicio problemă. Dacă exista un contract de comision cu x, y, z, se vedea. Nu se face aşa ceva. Probabil că DNA-ul va descoperi chestia asta şi se va clarifica situaţia", a declarat Daniel Gârleanu. Acesta a spus că poate societatea lui Said Baaklini nu este primul client pe care Bogatu l-a adus la UMEX, dar asta nu înseamnă că s-au întâmplat ilegalităţi. „Domnul Bogatu poate a mai sunat şi pentru alţi clienţi, dar nu în sensul de «fă-i lu' ăla ca să-mi iasă mie ceva»".

172/1/2011 - Indicativul lui Bogatu

Eugen Bogatu, directorul Domenii Portuare din cadrul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa, a fost arestat taman din cauza funcţiei sale. Motivând că fostul vameş deţine o funcţie de conducere din care ar putea aduce prejudicii desfăşurării activităţii în Portul Constanţa, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au solicitat arestarea fostului vameş. Dosarul cu pricina a fost înregistrat pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub numărul 172/1/2001, iar în proces Eugen Bogatu a avut calitatea de inculpat. În baza propunerii de arestare întocmite de procurorii Parchetului General, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele lui Bogatu, pentru o perioadă de 29 de zile. Bogatu a fost arestat mai ales în baza temeiului articolului 148 litera f din Codul de procedură penală, care prevede că inculpatul poate fi arestat preventiv dacă „a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de patru ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică". Mai exact, procurorii au spus că, dată fiind funcţia pe care o deţine în cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime, Eugen Bogatu ar putea periclita buna desfăşurare a activităţii portuare. Aşadar, Bogatu reprezintă pericol public prin prisma funcţiei sale. Este de menţionat că rezoluţia de începere a urmăririi penale împotriva sa datează din 6 ianuarie 2011, după două zile ofiţerii poliţiei judiciare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuând mai multe percheziţii la sediile firmelor sale.

Convorbiri telefonice interceptate

În faţa anchetatorilor, Bogatu a ales să dea declaraţii, respingând acuzaţiile ce i s-au adus. Acesta a admis că le cunoştea pe persoanele faţă de care se efectuează cercetări în dosarul UCM Reşiţa, în virtutea funcţiei pe care o deţine şi a celor pe care le-a deţinut, dar a precizat că nu ştia nimic despre frauda care li se impută acestora. Foarte interesant, nu este de trecut cu vederea faptul că Eugen Bogatu pare să fi devenit pericol public brusc, pe 8 ianuarie 2011 (data la care a fost reţinut, de altfel), în condiţiile în care pe parcursul mai multor luni convorbirile telefonice i-au fost înregistrate şi se ştia de discuţiile acestuia purtate cu persoanele implicate în dosarul UCM Reşiţa. Cu alte cuvinte, deşi cel puţin din luna octombrie 2010 se ştia că discută telefonic faptele pe care procurorii anticorupţie le-au incriminat prin propunerea de arestare, dar şi prin intermediul celorlalte acte din dosar, abia în ianuarie 2011 anchetatorii au considerat că Eugen Bogatu reprezintă un adevărat pericol public.

Povestea motoarelor

Potrivit comunicatului remis de DNA, din probele administrate până în prezent, procurorii au stabilit că în cursul lunii august 2010, SC UCM Reşiţa SA a vândut SC Libarom Agri SRL un număr de patru motoare contra sumei totale de 250 de milioane de euro. Motoarele respective erau într-o avansată stare de degradare, nu erau funcţionale, erau alcătuite din piese uzate, demontate de la alte instalaţii. În aceste condiţii, prin constatare tehnico-ştiinţifică administrată în cauză a rezultat că valoarea reală a mărfii respective era de aproximativ 213.000 euro. În baza acestei facturi supraevaluate, în cursul lunii septembrie 2010, SC Libarom Agri SRL, reprezentată de Said Baaklini, a solicitat restituirea de la bugetul de stat a taxei pe valoare adăugată aferentă acestei tranzacţii în sumă de 253.749.507 lei, echivalentul a 60 de milioane de euro. Acelaşi comunicat al DNA arată că, pentru ca această operaţiune să nu fie verificată şi descoperită de către autorităţile de stat în domeniu, Said Baaklini a făcut demersuri pentru a exporta cele patru motoare către o societate comercială din Republica Guineea în scopul de a îndepărta aceste mărfuri de pe teritoriul României. Având în vedere caracterul urgent al acestei măsuri, Said Baaklini a beneficiat de ajutorul inculpatului Bogatu Eugen, care, în cursul lunii noiembrie 2010, în calitatea sa de director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul CNAPM, i-a furnizat informaţii şi i-a acordat consultanţă inculpatului Said Baaklini referitor la procedurile vamale şi la modalităţile de a evita controalele autorităţilor legal învestite.