Limbajul nonverbal al principalilor competitori de la Constanţa Chiţac, Făgădău şi Palaz, sub lupa psihologului!

Limbajul nonverbal este foarte important de observat într-o campanie electorală. Acesta spune multe despre cine suntem şi despre starea noastră emoţională, aşa că putem fi percepuţi drept stresaţi sau temători. Un candidat poate da mii de semnale nonverbale doar în primele cinci minute din întâlnirea cu un contracandidat sau cu alegătorii, iar aceste gesturi vor avea un impact mai mare decât toată conversaţia ce va urma. Comunicarea nonverbală poate influenţa categoric succesul unui candidat. De fapt, trei paşi definesc psihologii în influenţarea succesului: prima impresie, limbajul corpului şi charisma.
 
Cu ajutorul psihologului clinician Iuliana Fűlas, încercăm astăzi să construim profilul psihologic al celor trei candidaţi care şi-au anunţat oficial candidatura pentru primăria Constanţa până la această dată, din analiza psihologică bazată pe gesturile nonverbale. Iuliana Fűlas este psiholog clinician, psihoterapeut integrativ, psihopedagog special şi consilier pentru dezvoltare personală.
 
Cei trei subiecţi reprezintă şi cele mai importante forţe politice din judeţ şi deţin şi funcţii politice. Este vorba despre: Vergil Chiţac - preşedintele organizaţiei municipale PNL, Claudiu Palaz - preşedintele organizaţiei judeţene Mişcarea Populară şi Decebal Făgădău - preşedintele organizaţiei municipale PSD.

Politicianul român, profil psihologic negativ!

Profilul psihologic al politicianului român este mai curând unul negativ, care include minciuna, ca mecanism de apărare, negarea vulnerabilităţilor, aroganţă, desconsiderarea celorlalţi, ambiţie, hipersensibilitate la critici, manipularea celor din jur (manipularea cu „drogul“ numit speranţă, pe care îl administrează zilnic electoratului) şi, de cele mai multe, incapacitatea de a empatiza cu problemele celor din jur. Acestea sunt doar câteva caracteristici ale narcisismului, susţine, în analiza sa psihologică, Iuliana Fűlas. Lucrurile cele mai dorite de narcisişti, adaugă psihologul, sunt banii şi puterea, care răspund nevoii lor de grandomanie.
 
Cum poţi să-ţi dai seama când un politician nu e sigur pe el? „Atunci când e agitat şi foloseşte ironii acide. Privind discursul unor politicieni la televizor, fără sonor, ceea ce ne transmit prin limbajul corpului sunt: agitaţie, nesiguranţă, neîncredere în ei, senzaţii pe care instinctiv le induc privitorilor“, explică Iuliana Fűlas. 

Înfăţişarea plăcută creşte şansele de succes

Succesul în alegeri este influenţat şi de fizionomia candidaţilor, acesta fiind un proces automat de alegere a competenţei lor. Şansele de succes cresc dacă, prin înfăţişare, politicianul le comunică alegătorilor că este sigur pe trăsăturile lui, ca o prelungire a competenţei.

Introducerea fiind făcută, trecem la analiza candidaţilor pe care-i avem sub lupă. 

Claudiu Palaz, între profesionalism şi rigiditate

În cazul candidatului Mişcării Populare, Claudiu Iorga Palaz, trăsătura pozitivă remarcată de psiholog este profesionalismul. „Palaz exprimă încredere în sine, este un om cu calităţi intelectuale, un foarte bun organizator, are abilităţi practice şi o voinţă foarte puternică. Rapiditate în gândire, este calculat, curajos, muncitor, ferm, nu-i este teamă de efort, este loial. Poate îndura orice pentru a putea obţine în final ceea ce doreşte. Face eforturi constructive şi îi face plăcere să clădească temelii solide. Devotat, îi place să vadă rezultate concrete ale muncii lui. Siguranţa este importantă pentru el“ reiese din analiza psihologică.
Psihologul reţine şi trăsături negative în dreptul preşedintelui PMP: „Munceşte prea mult şi nu ştie când trebuie să se odihnească. Tocmai de aceea, uneori devine impulsiv, modul de gândire devine rigid, chiar dogmatic.“

Decebal Făgădau, un caracter puternic care trebuie să exerseze răbdarea 

Viceprimarul cu atribuţii de primar, Decebal Făgădău, pare să deţină un caracter puternic, ştie să-şi folosească bine resursele psihice, se bazează pe experienţa acumulată, este greu de păcălit prin intermediul cuvintelor şi adeseori are un comportament impunător. „Îi place să-i ajute pe ceilalţi, preţuieşte sinceritatea şi, foarte important, acumulează uşor informaţii, memorează uşor, este un căutător neliniştit. Este hotărât şi capabil de sacrificii pentru ceea ce crede. Funcţionează foarte bine când are alături persoane care să-l susţină sau să-l îndrume. Ambiţios, sigur pe el, îşi urmăreşte mereu scopul propus. Este în acelaşi timp curajos, îndrăzneţ, sigur pe el, îi displace când i se opune cineva“, apreciază psihologul Iuliana Fűlas. Trăsăturile negative din personalitatea lui Decebal Făgădău reclamă lipsa răbdării, tocmai de aceea, primarul interimar trebuie să exerseze răbdarea şi să evite discuţiile în contradictoriu care amână luarea unei poziţii clare.

Vergil Chițac, empatic, disciplinat, dar într-o luptă permanentă cu sine

Un amiral în rezervă nu putea fi decât un om echilibrat emoţional, responsabil şi încrezător în forţele proprii. Dar ce a mai descoperit psihologul clinician Iuliana Fűlas în analiza psihologică a liberalului: „Empatie, siguranţă de sine, corectitudine, orientare spre rezolvarea sarcinii, spirit de ordine şi disciplină, interes pentru binele oamenilor, capacitate ridicată de rezolvare a problemelor. Are maturitate psihică şi psihosocială (orientare spre a întreprinde acţiuni, îşi asumă răspunderea faptelor). Este un model de integritate morală, este şi ar fi putut să fie în continuare un foarte bun dascăl. Fizionomia lui transmite că este competent, deoarece este perceput ca un om calm, sigur pe el şi capabil să rezolve problemele celor din jur. Este capabil de sacrificii, pragmatic, individualist, exprimă hotărâre şi impetuozitate. Îi displace să stea pe margine. Poate lua decizii pe loc, dar nu îi place să le vadă schimbate de altcineva. Are convingeri ferme şi puterea de a finaliza acţiunile începute. Poate avea realizări impunătoare.“ La capitolul trăsături negative, amiralul în rezervă este derutat de oamenii care nu ţin pasul cu el şi nu se mulţumeşte niciodată cu ceea ce realizează, îşi doreşte mereu mai mult.

Teste psihologice pentru politicieni

O testare psihologică n-ar fi tocmai o simplă găselniţă când vine vorba despre o candidatură pentru primărie, mai afirmă interlocutoarea noastră. Aşa cum candidaţii la obţinerea permisului auto susţin testare psihologică, aspiranţii la o funcţie în magistratură, angajaţii Ministerului Administraţiei şi Internelor, dascălii, n-ar fi deloc o greşeală ca, pe viitor, legislaţia să oblige şi candidaţii la primării să fie testaţi psihologic, alături de parlamentari şi de corpul miniştrilor.

Un vechi proverb românesc spune însă că nu este bine să vorbeşti de funie în casa spânzuratului!