Klaus Iohannis, la Bruxelles Soluţie pentru punerea la dispoziţia statelor membre a vaccinurilor anti-covid, imediat ce vor fi disponibile

 

• Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 15-16 octombrie a.c., la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European.

Liderii europeni au discutat despre viitorul relației dintre Uniunea Europeană (UE) și Marea Britanie, schimbările climatice, coordonarea la nivelul Uniunii în contextul pandemiei de COVID-19, relațiile UE-Africa, evoluțiile din vecinătatea estică a Uniunii, cu accent pe Belarus şi cazul Navalnîi, precum și situația din regiunea Mediteranei de Est. 

În privința stadiului procesului de negociere privind parteneriatul dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie, liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea față de progresele limitate înregistrate în domeniile cheie ale negocierilor, care nu permit, în prezent, încheierea unui acord. Cu toate acestea, liderii europeni au reafirmat hotărârea de a încheia un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit, pe baza principiilor și obiectivelor agreate anterior. În acest context, Consiliul European l-a invitat pe negociatorul-șef al Uniunii, Michel Barnier, să continue negocierile în perioada următoare, făcând un apel la Marea Britanie să facă pașii necesari în direcția facilitării încheierii unui acord.

Totodată, Consiliul European a reiterat importanța implementării depline a Acordului de retragere a Marii Britanii din UE și a solicitat statelor membre ale Uniunii, instituțiilor europene, precum și tuturor actorilor implicați să intensifice eforturile de pregătire pentru finalul perioadei de tranziție, luând în considerare inclusiv scenariul „fără un acord” (no-deal).

În cadrul discuțiilor privind acest subiect, Președintele României a exprimat regretul cu privire la faptul că progresele în negocieri nu sunt suficiente la acest moment pentru încheierea unui acord între UE și Regatul Unit. Președintele Klaus Iohannis a arătat că România dorește accelerarea procesului pentru încheierea unui acord, care trebuie să rămână obiectivul Uniunii. De asemenea, Președintele României a reiterat necesitatea menținerii unității UE pe baza principiilor și obiectivelor asumate, subliniind, totodată, importanța urmăririi implementării integrale a prevederilor Acordului de retragere. În context, Președintele Klaus Iohannis a arătat că România continuă pregătirile interne în vederea schimbărilor care se vor produce la finalul perioadei de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020.

Șefii de stat și de guvern au abordat, de asemenea, subiectul schimbărilor climatice, discuțiile având la bază propunerea Comisiei Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivelul Uniunii, până la sfârșitul anului 2030 comparativ cu anul 1990.

Concluziile adoptate de liderii europeni referitoare la această temă fac referire la faptul că toate statele membre ale Uniunii trebuie să participe la efortul colectiv de atingere a acestui obiectiv, cu luarea în considerare a circumstanțelor naționale și a principiilor echității și solidarității.

În acest context, Consiliul European invită Comisia Europeană să aibă un dialog aprofundat cu statele membre ale Uniunii pentru a evalua situațiile specifice și impactul la nivel național. Liderii europeni vor reveni asupra acestui subiect la reuniunea din decembrie 2020 pentru a agrea noua țintă de reducere a emisiilor pentru 2030 și avansarea poziției actualizate a UE la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice până la finalul anului în curs. Totodată, liderii europeni au reiterat apelul către toate părțile la Convenție de a-și actualiza pozițiile, în efortul global de combatere a schimbărilor climatice.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat că propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambițioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiții. În acest sens, Președintele României a menționat faptul că atingerea acestei ținte va depinde de instituirea unor mecanisme de sprijin și flexibilități adaptate nevoilor și specificului statelor membre. De asemenea, trebuie luate în considerare eforturile de decarbonizare anterioare, precum și diferențele de dezvoltare dintre statele membre, astfel încât partajarea eforturilor la nivelul Uniunii să se realizeze de o manieră echitabilă.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat importanța asigurării finanțării de către UE a acțiunilor din domeniul schimbărilor climatice, în special pe baza noilor instrumente dedicate redresării economice, în funcție de prioritățile fiecărui stat membru. 

Președintele României a arătat că, pentru asigurarea implementării adecvate a noilor angajamente, este necesară respectarea unor condiții esențiale. Prima dintre acestea se referă la faptul că modalitatea de atingere a noilor ținte trebuie decisă la nivel național, având în vedere că nu există o soluție unică, aplicabilă tuturor statelor membre. Președintele Klaus Iohannis a declarat că este importantă menținerea unui cadru flexibil, care să permită tuturor țărilor din Uniune să identifice cele mai potrivite soluții pentru contribuția la atingerea unor noi obiective în domeniu.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competență națională, context în care este necesară adaptarea, la nivel național, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice.

Liderii europeni au evaluat situația epidemiologică curentă legată de pandemia de COVID-19. Aceștia au subliniat măsurile luate până în prezent pentru asigurarea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, inclusiv în ceea ce privește măsurile de restricție a liberei circulații în răspunsul împotriva pandemiei, în linie cu recomandarea Consiliului UE, recent adoptată. Consiliul European a încurajat Comisia Europeană și statele membre să continue efortul de coordonare, cu accent pe măsurile de carantinare, urmărirea transfrontalieră a contacților, strategiile de testare și metodele de evaluare comună a testărilor, recunoașterea reciprocă a testelor, precum și cu privire la restricțiile temporare pentru călătoriile neesențiale la nivel UE. Consiliul European a luat notă de evoluțiile cu privire la dezvoltarea și distribuția vaccinurilor, subliniind importanța asigurării unui acces corect și facil, din punct de vedere financiar, la vaccinuri. De asemenea, Consiliul European a încurajat consolidarea cooperării în acest domeniu la nivel global. Șefii de stat și de guvern au agreat ca evoluțiile privind pandemia de COVID-19 să fie abordate, de o manieră regulată, la nivelul Consiliului European.

Președintele Klaus Iohannis a reliefat faptul că România împărtășește preocuparea cu privire la ritmul accelerat de creștere a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19. Președintele României a subliniat că este crucială consolidarea cooperării între statele membre, precum și faptul că va fi necesară găsirea unei soluții pentru punerea la dispoziția statelor membre a vaccinurilor, imediat ce acestea vor fi disponibile.

În domeniul relațiilor UE cu Africa, liderii europeni au reafirmat importanța acordată consolidării relațiilor strategice cu Africa și parteneriatului cu Uniunea Africană. Au subliniat, de asemenea, necesitatea cooperării și solidarității cu statele africane în contextul evoluției pandemiei de COVID-19, afirmând angajamentul Consiliului European de a consolida sprijinul Uniunii pentru sistemele de sănătate din regiune și capacitatea de răspuns a acestora în situații similare.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că România sprijină consolidarea relațiilor cu Africa și construirea unui parteneriat mai puternic, pe baza unor priorități și interese comune și a arătat că Summitul UE-Uniunea Africană din luna decembrie a.c. ar trebui să se axeze pe rezultate concrete, iar perioada următoare ar trebui folosită pentru identificarea și stabilirea de comun acord a obiectivelor de interes comun.

Agenda externă a șefilor de stat și de guvern a fost completată de subiecte din vecinătatea estică, membrii Consiliului European având un schimb de opinii asupra modalităților de reacție și a măsurilor avute în vedere la nivelul Uniunii Europene în contextul evoluțiilor din Belarus. Liderii europeni au adoptat concluzii prin care exprimă solidaritatea cu Lituania și Polonia în lumina măsurilor de retaliere adoptate de Belarus și au condamnat continuarea acțiunilor violente îndreptate împotriva protestatarilor pașnici.

De asemenea, în cadrul subiectelor privind relațiile externe, Consiliul European a adoptat concluzii prin care solicită Federației Ruse să continue negocierile trilaterale cu Australia şi Olanda pe tema doborârii avionului MH17.

În ceea ce privește situația din Estul Mediteranei, au fost reiterate concluziile Consiliului European din 2 octombrie a.c., și s-a solicitat Turciei să se angajeze în dezescaladarea tensiunilor de o manieră durabilă şi consistentă.